Zilele trecute mi s-a întors un certificat de naştere pe care l-am tradus din spaniolă în română: scrisesem la numele mamei “Elisabetei” în loc de “Elisabeta”. Din punct de vedere al declinării substantivelor proprii ale limbii române era corect: “Fiul lui Ion şi al Elisabetei”. Însă funcţionarul român nu a fost câtuşi de puţin convins că “al Elisabetei” este totuna cu “Elisabeta”. Am fost nevoit să rectific.
Pe viitor voi scrie deci “Fiul lui Ion şi lui Elisabeta”, deşi este o oroare lingvistică.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu