O collocation este o pereche sau un grup de cuvinte care sunt adesea utilizate împreună. Aceste combinaţii sună natural pentru un vorbitor nativ, dar cei care studiază limba engleză trebuie să facă un efort deosebit ca să le înveţe, pentru că adesea sunt dificil de ghicit.
De exemplu, spunem fast cars şi fast food, şi nu quick cars sau quick food, deşi în principiu fast şi quick sunt sinonime. Pe de altă parte, preferăm a quick glance şi nu a fast glance, a quick meal şi niciodată a fast meal.
Colocaţiile nu trebuie confundate cu cuvintele compuse (compounds) sau cu locuţiunile (idioms). Cuvintele compuse sunt unităţi de sens formate din două sau mai multe cuvinte. Ele pot fi scrise separat, despărţite prin linioară sau ca un singur cuvânt. De obicei sensul unui cuvânt compus poate fi ghicit dacă ştim sensurile fiecăruia dintre componentele sale (ex: car park, post office, narrow-minded, shoelaces, teapot).
Locuţiunile sunt grupuri de cuvinte a căror topică este fixă şi al căror sens nu poate fi ghicit pornind de la sensurile componentele sale. De exemplu, pass the buck este o locuţiune care înseamnă “a delega responsabilitatea pentru o problema unei alte persoane pentru a evita implicarea personală”.
Studiul colocaţiilor este o idee bună, pentru că:
a) sunt un mod mai firesc de a exprima ceva: smoking is strictly forbidden este mai natural decât smoking is strongly forbidden;
b) dau alternative în expresie, fapt ce o face mai atrăgătoare şi mai precisă: în loc să repeţi it was very cold and very dark, poţi spune it was bitterly cold and pitch dark;
c) îţi îmbunătăţesc stilul în formulările scrise: îl loc să zici poverty causes crime, poţi spune poverty breeds crime; e preferabil să spui a substantial meal în loc de a big meal.
Câteva collocations foarte uzuale: make an effort, watch TV, powerful engine, ancient monuments, take a photo, keep to / stick to the rules.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu