Master's programme CIMET, Color in Informatics and Media Technology

Four European universities have teamed up to offer the two-year CIMET Master's programme: the University of Saint-Etienne (France), University of Eastern Finland (former University of Joensuu), University of Granada (Spain) and University College Gjovik (Norway).

The coursework covers photonics, computer vision and imaging science, and computer science and multimedia technology. There is a mixture of both theoretical and practical work.

CIMET is part of the Erasmus Mundus programme (http://www.master-erasmusmunduscolor.eu/), and has launched its campaign to recruit students and scholars for the 2010-2012 degree.

The programme requests high mobility, but it is possible to mainly study in one host university and attend only one semester in another university. All courses will be given in English throughout the consortium.

The CIMET consortium is also able to host academics specialized in the fields of optics, colour, image and media technology. Scholars (PhD minimum) will be expected to contribute to the teaching of one compulsory course or one optional specialization course, under the direction of a permanent teacher at the host institution.

The deadline for non-European students is the 8th of January 2010, while
the deadline for European students is the 9th of April 2009. There is a
lot more information regarding the applications procedure on the course
website. (http://www.master-erasmusmundus-color.eu) To qualify for admission, applicants must have a Bachelor degree in computer science, physics or mathematics.

*Below are the details of the various scholarship and fellowships available: *

Erasmus Mundus Scholarships and Fellowships:

Student category A, for International Students (Non-EU): 48,000€ for the two-year course;

Student category B, for EU Students or Non-EU students who have stayed more than 12 months in the EU: from 20,000€ to 23,000€ for the two-year course;

Scholar fellowship: from 2400€ for a two-week stay to a maximum of 14,800 for a 3 months stay;

CIMET Consortium scholarships: Certain selected students (EU/non-EU) obtain a 50% discount on the CIMET tuition fees.

CIMET tuition fees: EU student: 8,000€ for the two-year course, Non-EU students: 16,000€ for the two-year course

For further information, please contact: cimet@ligiv. org

With my best regards,

Laura Hurmalainen
Planning Officer
University of Eastern Finland
Erasmus Mundus CIMET

Tel. +358 13 251 3490

P.O.Box 111, FI-80101 JOENSUU, Finland

Cynthia Girbea (engleza-germana)

Traducator autorizat engleza-germana
Vereidigte Ubersetzerin Englisch - Deutsch
Authorized Translator English-German
GIRBEA CYNTHIA IOANA
E-mail: cynthia_girbea@yahoo.com
Tel.: +40261711752
Mobile: +40723542189
Mobile: +40741127917
Address: str. Gheorghe Doja nr. 7
440030 Satu Mare
Romania

Ilioaia Emma Maria (engleza, franceza)

Loc.Moineşti, str.V.Alecsandri nr.42, jud.Bacău, tel.0234362519

Traian MARIAN (engleza - spaniola)

Traducator autorizat de Ministerul Justitiei, PFA, cu peste 5 ani experienta in domeniu.

Deva, jud. Hunedoara
Tel. 0721219788
Email: traian.marian@gmail.com

Mihaela Bincheci (italiana, franceza)

-traducator autorizat de Ministerul Justitiei pentru italiana / franceza
-PFA cu chitanta si factura
-peste 15 ani experienta ca traducator si interpret
-m-am specializat pe italiana in domeniul juridic, medical

Date contact
Brasov
telefon mobil 0771575564
email mihaela.bincheci@yahoo.com ( pe mess la fel )

Burse pentru traducători în formare

Programul de burse, derulat de ICR prin Centrul Naţional al Cărţii, îşi propune formarea unei noi generaţii de traducători ai literaturii române într-un număr cât mai mare de limbi străine precum şi o colaborare mai strânsă cu traducătorii profesionişti existenţi. În acest sens, candidaţilor selecţionaţi li se oferă posibilitatea de a petrece în România o perioadă care să le permită cunoaşterea directă a literaturii române şi a mediului care o defineşte.

Pe durata şederii în România, candidaţii admişi vor beneficia de cazare gratuită la Centrul Cultural Palatele Brâncoveneşti - Mogoşoaia (la 15 km de Bucureşti). În timpul săptămânii se va asigura zilnic transportul bursierilor pe ruta Mogoşoaia-Bucureşti-Mogoşoaia.


Structura programului:
* Curs introductiv de teoria şi practica traducerii
* Curs de literatură română contemporană susţinut de profesori de la Catedra de Literatură Română a Universităţii Bucureşti
* Colaborare (unde este posibil) cu masteratele de traductologie ale facultăţilor de limbi străine din Bucureşti
* Frecventarea cursurilor şi seminariilor Universităţii Bucureşti (în funcţie de interesele participanţilor)
* Frecventarea bibliotecilor universitare din Bucureşti (bursierilor li se vor elibera permise de intrare la Biblioteca Centrală Universitară)
* Workshop de traducere la casa de creaţie a Fundaţiei pentru poezie "Mircea Dinescu" din Portul Cultural Cetate (pe Dunăre)
* Întâlniri şi seminarii cu autori, critici literari şi traducători români
* Contacte cu edituri
* Vizionări de spectacole şi vizite la muzee
* Excursii

Ce se aşteaptă de la participanţi:
* Să frecventeze cursurile, seminariile şi workshopurile programului
* Să participe la întâlnirile cu autorii, traducătorii şi editorii români
* Să traducă textele propuse la cursuri şi/sau alte texte literare la alegere
* Să-şi consemneze experienţele de pe durata şederii în scurte texte care vor rămâne la dispoziţia Institutului Cultural Român pentru a fi publicate ulterior
* Să răspundă la invitaţiile publicaţiilor şi posturilor de radio şi de televiziune care le vor solicita interviuri legate de activitatea lor de traducători

Contact:
Florin Bican
Tel. +40317100684/ +40721706788
e-mail: florin.bican@gmail.com

CONDIŢII DE ÎNSCRIERE

Se oferă anual 20 burse pe o perioadă de 2 luni, în două etape:
- prima sesiune: 1 mai - 30 iunie (10 burse); termen de depunere a dosarelor: 31 martie
- a doua sesiune: 1 octombrie - 30 decembrie (10 burse); termen de depunere a dosarelor: 31 august

Valoarea unei burse: 1500 Euro pentru întreaga perioadă.

Documente necesare pentru înscriere:
- o scrisoare de intenţie adresată preşedintelui Institutului Cultural Român
- CV
- listă de publicaţii (dacă este cazul)
- o scrisoare de recomandare din partea unor profesori de limba română sau din partea unor traducători consacraţi din limba română

Documentele se vor trimite prin poştă la următoarea adresă:
Florin Bican
INSTITUTUL CULTURAL ROMÂN
Aleea Alexandru nr. 38
011824 Bucuresti, România


sursa
http://www.icr.ro/bucuresti/burse-si-rezidente/burse-pentru-traducatori-in-formare.html

Bârfă penală

Cică la Galaţi patru patroni de sereleuri care practică intermedierea traducerilor de înscrisuri juridice au dosar penal. Şi mai cică la Bucureşti alţi patru patroni, cu cinci sereleuri, joacă în alt dosar penal, cu acuzaţia de înşelăciune (art. 215 C. penal).

Toate acestea sunt normale, deci bârfa n-are nimic piperat până aici. Un singur lucru mă pune pe gânduri: daca în Bucale 4 patroni au 4 + 1 birouri, înseamnă că unul dintre ei, dornic să recolteze cât mai mult din piaţa mănoasă a intermedierilor ilegale, avea 2 sereleuri, unul pentru buzunarul stâng, altul pentru buzunarul drept. Că nu auzise de Legea 178/1997, care îi arăta clar cine are dreptul să se ocupe de traduceri, asta iarăşi pricep. Dar că nu ştia că acelaşi sereleu poate avea 2 puncte de lucru, asta mă depăşeşte, compleşeşte şi plictiseşte până dincolo de limita suportabilului.

T.V.P.

Trombosis Venosa Profunda - tromboză venoasă profundă

Bogdan Grosu (engleza)

Traducator autorizat de Ministerul Justitiei (limba engleza)
tel. 0724.854.13
www.traduceri-autorizate-bucuresti.com

Roxana Oniga (engleza - franceza)

Traducator/ Interpret autorizat de MJ, cu PFA si experienta de peste un an in domeniu, execut lucrari de traducere/interpretariat Engleza-Franceza-Romana.

Seriozitate maxima si respectarea termenelor.

Livrare personala in Bucuresti şi prin curierat in provincie.
Tel: 0740506852
Email: roxana.oniga24@gmail.com
Pret/ pg: 10 Ron

Ecaterina Elena Cioroianu (engleza, franceza)

E-mail: caticioroianu@yahoo.com

Telefon : 0763725587

Data nasterii: 25.04.1987

Locul nasterii: CARACAL

Stare civila: NECASATORITA

Nationalitate: ROMANA

Domiciliul stabil: CRAIOVA, STR.PANDURILOR 5A, BL.20, SC.2, AP.14

Studii: UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA, FACULTATEA DE LITERE, MASTER DE TRADUCERE SI TERMINOLOGIE JURIDICA EUROPEANA (LIMBA ENGLEZA SI LIMBA FRANCEZA): 2009 - 2011
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA, FACULTATEA DE LITERE, SECTIA TRADUCERE SI INTERPRETARE (ENGLEZA- FRANCEZA): 2006-2009
LICEUL TEORETIC MIHAI VITEAZUL, CARACAL, SPECIALIZAREA: FILOLOGIE : 2002-2006

Limbi straine: ENGLEZA – EXCELENT
FRANCEZA - EXCELENT
SPANIOLA – MEDIU

Mentionez ca sunt membra a cercului de traducere din cadrul Facultatii de Litere si colaborez cu publicatia electronica Courier des Balkans. De asemenea am experienta de traducere in mai multe domenii participand la diverse proiecte.

In mai 2009 am participat la organizarea colocviului international Teoria, practica si didactica traducerii specializate, unde impreuna cu alte cateva colege am asigurat traducerea simultana.

Incepand din 2 octombrie 2009 sunt traducator si interpret autorizat de Ministerul Justitiei.

Competenţe şi abilităţi sociale:

- SPIRIT DE ECHIPA

- OPERARE PC
- CAPABILA DE A STABILI RELATII LA DIFERITE NIVELURI
- APTITUDINI DE CONDUCATOARE
- CAPABILA DE A LUCRA CU SUCCES IN CONDITII DE TERMEN LIMITA
Competenţe şi cunoştinţe de utilizare a calculatorului
- BUNA CUNOASTERE A PACHETULUI MICROSOFT OFFICE
- BUNA CUNOASTERE A FOLOSIRII INTERNETULUI

Calitati: SUNT O PERSOANA COMUNICATIVA, MA ADAPTEZ USOR SI POT LUCRA IN ECHIPA, CONSIDER CA SUNT O BUNA ORGANIZATOARE .

Corina Baciu (engleza - italiana)

str. Negru voda 86
Campulung, jud. Arges
tel.0728/732336

Vanina Botezatu (italiana - spaniola)

Traducator autorizat de Ministerul Justitiei limba italiana - spaniola
domenii : juridic, comercial, administrativ, literar, tehnic, sanitar etc.


Informatii personale

Educatie si formare: Universitatea "Alexandru I. Cuza", Iasi, Romania
Adresa: Galati, Romania
Telefon: 0744195066
E-mail: vanina.botezatu@hotmail.com

EULITA: Aspects of Legal Interpreting and Translation

For some time now the EU Commission’s Directorate-General for Justice, Freedom and Security has felt the need to be able to consult a representative body of the legal interpreters and translators in the EU.

Other legal professionals such as public prosecutors, lawyers, judges and police officers all have their EU associations and can be heard on matters that are of interest or concern to them or the European Commission. The legal interpreters and translators, as yet, do not have such a representative platform in the EU.

It is for this reason that a consortium of academic and professional organisations have proposed the establishment of EULITA, an international non-profit European Legal
Interpreters and Translators Association. (JLS/2007/JPEN/249)

Among others, EULITA intends to strengthen and to represent the interests and concerns of the associations and their members vis-à-vis national, European and international organisations and institutions and to promote the establishment of national associations in member states where they do not yet exist. EULITA is further committed to promoting quality in legal interpreting and translation through the recognition of the professional status of legal interpreters and translators.

As good working relations with national or regional associations are obviously of prime importance and a raison d’être of EULITA, we would like to extend an invitation to representatives of all relevant associations to attend a conference in Antwerp (26-29 November 2009) where on the first day the aims and Articles of Association of EULITA will be presented and discussed, followed by the official launch of the association. Detailed information on EULITA and the conference can also be found on the web pages www.eulita.eu and www.lessius.eu/tt/nieuws/eulita/default.aspx.

Furman Beatrice Cristina (ebraica, engleza, franceza)

Bucuresti
B-dul Nicolae Bălcescu nr.33, bl.UNIC, sc.B, et.8, ap.73, sector 1
tel.3147650

Floricică Andreea (franceza, engleza, persana)

Sinaia, str.M.Kogălniceanu nr.59, jud.Prahova,
tel.0722-487400

Fizeşan Ovidiu Stelian (bulgara, rusa, sîrbo-croata)

Bucuresti
Str.Matei Basarab nr.72, bl.L112, sc.3, ap.48, et.1, sector 3,
tel.3227100

Benea Tatiana (rusa, engleza, franceza)

Galaţi,
Bd.Dunărea nr.56, bl.C9, sc.4, ap.75, jud.Galaţi
tel.0740-431954

Traducătorul, umilit pe munca lui (de Andreea Burlacu)

Ore întregi de căutări, verificări, potriveli pentru ca sintagmele din limba sursă să semene cu expresiile finale. De cele mai multe ori, când îşi încep activitatea, traducătorii craioveni se vând ieftin. Chiar şi mai târziu, munca lor e evaluată la 2 euro deşi, pentru acelaşi volum de lucru, un traducător dintr-un
alt stat al Uniunii Europene primeşte şi 20 de euro.

Cuvintele parlamentarului se mai aud vag, ca un fundal firav. În căştile de pe urechi, o voce de femeie rosteşte, în germană, discursul bărbatului de la masa din centrul Amfiteatrului. Apăs butonul doi, altă voce. De data aceasta, cuvintele sunt în limba franceză. Alt buton, alt glas. Italiană. Clar, hotărât. Sunetele curg nestânjenit, fără „ăăă“, fără „îîî“. Undeva, în spatele geamurilor, patru doamne, în cabine separate, în faţa microfoanelor, aproape toate ţinându-şi braţele lipite paralel pe birou, stau relaxate, aparent neatente. Fiecare dintre ele ştie cel puţin trei limbi străine. Pentru o lună de muncă, primesc mii de euro. Euronews preciza, la începutul anului, că salariul unui interpret care lucrează în instituţiile europene porneşte de la 5.000 de euro şi, spre sfârşitul carierei funcţionarului, poate fi dublu. Doamnele din cabinele Amfiteatrului din Parlamentul European de la Strasbourg au ajuns să câştige peste 100.000 de euro pe an. Dinspre astfel de instituţii, spre conturile traducătorilor şi interpreţilor implicaţi în proiecte europene pleacă sume decente, ce nu pot fi comparate cu preţurile umilitoare practicate în Craiova şi, în general, în România.

Experienţă belgiană

Andreea Burlacu lucrează din anul 2003 ca traducător pentru limbile română şi franceză, fiind autorizată la Curtea de Apel Bruxelles. N-a fost uşor. Spune că acum sunt 70 de persoane pe o listă numai pentru limba franceză, chiar dacă unele fac această meserie doar ca să aibă un ciubuc de weekend sau bani de restaurant. „Eram singură, cu un copil mic în întreţinere. Am mers la toate posturile de poliţie şi la tribunal şi i-am rugat să mă cheme pentru că sunt disponibilă şi am nevoie de un serviciu“, povesteşte. Unii i-au răspuns pozitiv. Încet, încet, a început să fie solicitată constant. În acelaşi timp, şi-a făcut publicitate pe internet şi a împărţit cărţi de vizită avocaţilor pe care-i întâlnea în sălile de audienţe. „N-am ezitat să le spun că, dacă au nevoie de serviciile mele în deplasări la închisoare pentru clienţii români, mă pot contacta oricând“. Între timp, pasionată de drept şi mereu cu treabă în Palatul de Justiţie, s-a înscris la facultate, fiind acum licenţiată. „Când stăpâneşti limbajul juridic este un atu în plus pentru judecătorii de instrucţie să fii solicitat mai mult decât alţi colegi. Faptul că eşti disponibil la orice oră din zi şi din noapte este alt atu. Bineînţeles că poţi atrage invidie şi multe vorbe rele“.

Dublu în weekend, dublu noaptea

Ore nedormite, preţuri „bune“, luni întregi de alergătură până ce piaţa e câştigată. Şi în Belgia, ca şi în România, drumul care trebuie parcurs este asemănător. Numai că efortul e răsplătit diferit. „Tarifele practicate de Curtea de Apel Bruxelles sunt următoarele: ora de interpretare - 44,04 euro pentru română-franceză, tarif de weekend - dublu, tarif de noapte - dublu, pagina de tradus - 20,51 euro, tarif de urgenţă - dublu“, explică Andreea Burlacu. Atunci când lucrează pentru domeniul privat şi nu pentru Ministerul de Justiţie, pentru traducerile solicitate de clienţii români, preţurile sunt adaptate situaţiei: „Depinde de multe: tipul documentului, volumul de muncă, termenul de livrare, gradul de dificultate a traducerii, veniturile clientului, fidelitate“.

„3 lei pagina“

În ţară. Au trecut aproape doi ani. Elvira Tănăsescu, unul dintre traducătorii autorizaţi din Craiova pentru limbile franceză şi engleză, îşi aminteşte şi-acum penibilul oamenilor şi experienţa de-atunci. „La un moment dat, am fost contactată telefonic de un birou renumit de traduceri din oraş. La celălalt capăt al firului, o voce prietenoasă de femeie îmi spunea cât de mult o încântase CV-ul meu şi că ar dori să mă cunoască personal. Am zis să încerc, deşi încheiasem aproape orice colaborare cu agenţiile din oraş. Acolo, am fost învăluită de multă poliloghie, vorbărie mieroasă despre preţurile practicate de ei, ca scuză pentru preţul pe care avea să mi-l ofere: 3 lei pagina! Mai puţin de un euro. Îmi spunea că fuseseră primii pe piaţa din Craiova, că ţineau un preţ scăzut deoarece concurenţa era mare, că aveau de plătit TVA, chiria pentru sediul societăţii, salarii şi alte cheltuieli pe care le-a enumerat, că luau 9 lei de la client (oare?) şi că, în aceste condiţii, nu puteau oferi traducătorului decât suma de 3 lei“, povesteşte Elvira. „Am rămas blocată. Oricum, preţul nu era pentru toţii clienţii acelaşi, căci aveam să aflu mai târziu că şi ei, la rândul lor, colaborau cu agenţii din… Bucureşti, marele borcan cu miere al traducătorilor“. Pe Elvira n-a interesat-o volumul mare de muncă pe care îl promitea doamna de la firmă. I-a răspuns că preţul oferit nu este nici măcar cel practicat în Craiova şi că are destul de lucru ca să nu se coboare la o aşa sumă. N-avea să-şi sacrifice nopţile şi familia pentru 3 lei pagina. „Cu destulă aroganţă, mi-a răspuns că acele colaborări ale mele aveau să fie de scurtă durată şi cu proiecte mici. Dar eu ştiam realitatea mea, aşa că am plecat destul de iritată de acolo. M-a sunat din nou după câteva zile ca să-mi spună că îmi oferă cel mai bun preţ (doar mie), de 4 lei pagina!“. Poziţia Elvirei a fost aceeaşi: a refuzat. Acum se gândeşte că genul acesta de atitudine ar face ca traducătorii să nu mai fie subjugaţi de preţurile mărunte practicate în prezent, cu atât mai mult cu cât calitatea nu se găseşte pe toate drumurile.

Chinul începuturilor

Aşa au pornit cei mai mulţi. Cu o facultate de limbi străine, o diplomă de absolvent, apoi o autorizaţie eliberată, în general, de Ministerul Justiţiei, înregistrarea la Camera Notarilor, PFA, facturier şi chitanţier... Delia a început din pură întâmplare, la îndemnul familiei şi al unei cunoştinţe. Era prin 2003. „De-atunci cred că mi-au trecut prin mână tot soiul de traduceri şi am lucrat cu tot felul de oameni, cu pretenţii care de care mai absurde. Fiind traducător de limba germană, cele mai multe dintre lucrări sunt de natură tehnică, dar mă pot «lăuda» cu ceva experienţă şi în domeniul traducerilor medicale sau comerciale. La început, am lucrat pentru modica sumă de 4 lei pagina, pentru traducerile în regim normal, şi 6 lei pagina pentru «urgenţe». După doi ani de «muncă în folosul comunităţii», mi-am întrerupt colaborarea cu birourile de traduceri din Craiova şi am început să lucrez cu cei din Bucureşti, unde munceam de două ori mai puţin, pentru un preţ cât de cât decent, asigurându-mi independenţa financiară mult visată. Nu ştiu dacă satisfacţia muncii de traducător este direct proporţională cu volumul de muncă depus sau cu nopţile pierdute în faţa calculatorului. Trebuie să recunosc însă că, datorită acestei activităţi, îmi pot asigura un trai decent“, încheie traducătoarea din limba lui Goethe.

Acum e vară, acum e toamnă

Fără experienţă, fără prea multe informaţii despre piaţă, fără să-ţi cunoşti ritmul de lucru şi calităţile, accepţi aproape orice. „Te trezeşti cu autorizaţia de traducător în mână şi nu ştii dacă să renunţi la serviciul stabil (cât poate fi el de stabil în România) şi să te apuci de ceva care sună tentant din povestirile altora“, spune Elvira Tănăsescu. A pornit cu teama în suflet. Că nu va primi banii, că nu va face faţă termenelor-limită. Zile întregi, nopţi nedormite, weekenduri care nu erau weekenduri, vacanţe de o zi sau două. Aproape toţi ştiu ce-nseamnă. „Poate suntem invidiaţi de unii că stăm pe un scaun, dăm din degete şi ne intră bani în cont, însă există şi latura mai întunecată a acestei activităţi, pe care puţini o cunosc. Te uiţi pe geam, e soare şi verdeaţă, iar atunci când ieşi din casă nici nu ştii când au căzut frunzele copacilor şi de ce ai ieşit în cămaşă, când afară e zăpadă. Da, poate exagerez, dar în faţa unui calculator cam aşa zboară timpul“, mai spune Elvira. Vorbeşte apoi de usturimea din ochi care nu este de la vreo alergie, de durerea din ceafă care nu e provocată de dormitul cu gâtul strâmb, de picioarele care se umflă deşi nu are probleme cu rinichii…

6 lei „urgenţa“

Oana a început să lucreze ca traducător prin anul IV de facultate. „Era foarte mult de muncă şi, totuşi, eram foarte prost plătită. Pentru că nu eram traducător autorizat, trebuia să mă mulţumesc cu ce mi se dădea de lucru, de obicei acte care nu necesitau legalizare sau lucrări mai voluminoase pe care le refuzau ceilalţi. La început primeam 40.000 de lei vechi (4 lei - n.r.) pentru o pagină făcută în regim normal (de pe o zi pe alta) şi 60.000 de lei vechi (6 lei - n.r.) pentru paginile «la urgenţă». Partea cea mai neplăcută era că urgenţele veneau când te aşteptai mai puţin sau când îţi era lumea mai dragă, şi îţi dădeau tot programul peste cap. Dar ce conta? Eram traducător, nu?“. După ce a căpătat experienţă şi a obţinut autorizaţia, s-a-ndreptat spre birourile din Bucureşti. De-acolo, veneau câte 10 lei pe pagină, în regim normal. Era un pas mare înainte, pentru că lucra aproape pe jumătate, câştigând aceiaşi bani. În timp ce în Bucureşti preţul unei pagini traduse în sau din franceză/engleză este 20-25 de lei, în Craiova este de cel mult 15 lei. În Capitală, un traducător din provincie este plătit cu 10 lei pagina (adică 2.000 de semne), maximum 15. „Oricum, munca depusă este foarte prost plătită şi nu spun asta pentru că sunt şi eu traducător“, continuă Oana. „Celor care cred că o traducere se face bătând din palme şi că 10 lei este prea mult pentru o pagină, le propun următorul experiment: să scrie la calculator 2.000 de semne, să vadă cât durează această operaţiune şi apoi să îşi imagineze că acel text trebuie procesat, gândit şi redat într-o limbă străină...“.

Fără Craiova

Mai puţin de jumătate. Atât primeşte traducătorul din suma percepută de firma de traduceri unui client. Cu mult mai puţin decât ştampila, semnătura şi câteva rânduri standard ale unui notar public care întocmeşte o legalizare. În Craiova, lucrurile lâncezesc. Începătorii se vând pe puţin, cei cu experienţă caută din ce în ce mai mult agenţiile din Bucureşti sau din străinătate, unde sistemul de plată este mult diferit. „Comisia Europeană şi Parlamentul European folosesc foarte mult serviciile prestate de traducători, în special serviciile celor din statele care au aderat de curând la UE“, spune Oana. „Preţul este de 0,035 eurocenţi pe cuvânt. O pagină, care are aproximativ 300 de cuvinte, poate şi mai mult, este plătită cu cel puţin 10 euro“. Triplu. Aceeaşi muncă, dar plătită de trei ori mai mult. „Poate ar trebui să ieşim din «bârlog» şi să ne facem auziţi, pentru că traducătorii nu sunt secretare. Ar trebui priviţi la fel ca avocaţii sau notarii. Ar trebui să avem acelaşi statut cu aceştia în societate. Dar, probabil, vor veni mereu din urmă traducători mai slabi, care vor face ca imaginea «traducătoare-secretară» să persiste...“.

„Tarifele practicate de Curtea de Apel Bruxelles sunt următoarele: ora de interpretare - 44,04 euro pentru română-franceză, tarif de weekend - dublu, tarif de noapte - dublu, pagina de tradus - 20,51 euro, tarif de urgenţă - dublu“.

Vezi sursa.

Romania, promovata la Frankfurt printr-o brosura cu traduceri aberante

Participarea Romaniei la Targul de Carte de la Frankfurt, unul dintre evenimentele culturale de top in Europa, a cuprins, pe langa prezentari si intalniri cu scriitorii, distribuirea de brosuri de promovare redactate haotic, intr-o engleza aberanta si cu o punctuatie ce incurca intelegerea textelor.

Brosura in cauza, un catalog care a costat 30.000 de euro, a fost intitulata "Romania - Land of Culture", insa, din paginile ce ar fi trebuit sa sustina aceasta titulatura, cititorul are sanse mici sa inteleaga mare lucru.

Redam ad literam un fragment din prezentarea facuta scriitorului Mircea Cartarescu, intr-un haos de cuvinte, ani, virgule si majuscule. "He published the following books: headlight, windows, pictures, poems, book romaneasca, 1980, Poems of love, Cartea Romaneasca, Bucharest, 1982, All, poems, book romaneasca, 1984; dream (in the next editions of Nostalgia) stories, Cartea Romaneasca, Bucharest, 1989, Humanitas, Bucharest, 1993 (translated into French, German, Italian, Swedish, Norwegian, Spanish, Hungarian, English and Slovenian), Levant, epic poem, Cartea Romaneasca, Bucharest, 1990, Humanitas, Bucharest, 1998; dream chimera, critical study, Litear, Bucharest, 1991, transvestite, Roman...".

In acest fel au fost redactate si tiparite toate prezentarile autorilor, cu termenul "roman" tradus "roman", in loc de "novel", "transvestite" pentru "Travesti" ori "Cinema to me at home" pentru "Cinema la mine acasa".

Aberatiile din traducere sunt, uneori, cel putin hilare.

Despre scriitoarea Ioana Ieronim, de plida, aflam ca "a citit engleza si apoi a lucrat pentru Editurile Enciclopedice din Bucuresti pentru multi ani" ("she read English and then worked for the Encyclopaedic Publishing Houses in Bucharest for many years"). Iar despre Robert Serban se scrie ca "he debuted in 1994 with a volume of poetry naturally exaggerate", in conditiile in care verbul "a debuta" nu se traduce nicidecum in engleza asa cum au facut-o realizatorii brosurii. Pe langa "poetry naturally exaggerate", in prezentare se mai spune ca Serban scrie stiri, aceasta activitate fiindu-i rasplatita cu premii si... "cuvinte".


Despre ...Revolutia Timisoarei si a Bucurestiului

Daca, totusi, curiozitatea cititorilor nu dispare dupa primele pagini, ei se pot bucura, spre finalul prezentarii, de o scurta istorie a Bucurestiului, in care, insa, sensurile sunt aproape imposibil de descifrat din pricina haosului semantic si gramatical. Astfel, se pare ca "revolutia Timisoarei si Bucurestiului" este unul din evenimentele cele mai mediatizate care au marcat caderea totalitarismului in Europa, iar de atunci Romania si-a regasit democratia, pe care o cauta inca din Evul Mediu.

De asemenea, tara noastra este profund europeana datorita latinitatii sale ("deeply European through its Latinity"), dar si o punte spirituala intre Orient si Occident. Bucurestiul, singura capitala din lume agresata in vreme de pace ("the only capital city in the world whose patrimony had ever been aggressed during peacetime, between the dictatorship years: '70s -'80s of the last century"), este plina de amprementele artei, de la post-bizantinism la cubism, dupa cum mai scrie in prezentare.

Ana Andreescu, consilier in Ministerul Culturii si unul dintre coordonatorii proiectului, spune ca responsabilitatea pentru catalog apartine Centrului Cultural Sala Palatului, care a coordonat si finantat acest demers, chiar daca aceasta institutie este subordonata ministerului. "Trageti-l la raspundere pe directorul Salii Palatului, ei au facut brosurile", a declarat Andreescu.

Standul Romaniei la Frankfurt, asigurat de Ministerul Culturii si organizat in parteneriat cu Centrul Cultural Sala Palatului, a beneficiat de o suprafata generoasa - 140 de metri patrati, care a permis amenajarea unui loc de lectura si intalniri ale scriitorilor si editorilor cu cititori si omologi straini. Reprezentantii ministerului, Ana Andreescu si Ioan Matei, au oferit celor prezenti informatiile solicitate despre industria cartii din Romania, iar pe o plasma au fost proiectate, pe toata durata evenimentului, documentare si imagini cu George Enescu, Constantin Brancusi, familia regala, scriitori si Bucurestiul interbelic.


Personalul de la standuri nu prea cunostea limbi straine

Potrivit unor vizitatori prezenti la Targul de Carte de la Frankfurt, standul Romaniei a fost destul de atractiv si reprezentativ, insa personalul care ar fi trebuit sa dea informatii nu prea avea cunostinte de limbi straine. "Arata chiar bine (despre stand - n.r.). Era programata si o discutie cu Cartarescu si traducatorii lui, iar pe o plasma se proiectau imagini din arhiva nationala de film, din perioada 1912-1914. Cei care puteau oferi informatii, insa, se uitau si ei la proiectie cand a venit un domn sa intrebe, in engleza, cu cine de la standul Romaniei se poate discuta. Ei ii spuneau, in romana, , si se uitau la el asteptand sa plece", suna impresiile pe acest subiect, postate pe internet.

Revenind la cei 30.000 de euro cheltuiti pe catalogul "Romania - Land of Culture", iata si o posibila concluzie la care au ajuns cei care au redactat textul acestuia: Ultimii 20 de ani sunt doar un fragment de cronologie, insa, pentru viata oamenilor iesiti din noptile totalitarismului, aceasta perioada marcheaza renasterea tarii si regasirea fratilor si verilor din Europa. ("For the long running history, twenty years are only a fragment of cronology, but for the life of a people escaped from the totalitarian nights this period of time marks the renaissance of the country, the finding of the European brothers and cousins once again").

Vezi sursa.

Bârfă mişto

In cadrul conferintei UPLR care a avut loc in data de 5 noiembrie cu ocazia Zilei Profesiilor Liberale, d-na Rodica Constantinovici, secretar de stat in Ministerul Justitiei, a mentionat faptul ca Ministerul Justitiei are in plan pentru anul 2010 reglementarea profesiei de traducator si modificarea Legii 178/97.

Stagii de traducere la Parlamentul European

Parlamentul European ofera stagii de practica in cadrul Secretariatului sau pentru a contribui la formarea profesionala a tinerilor cetateni si la intelegerea modului de functionare a acestei institutii.

Candidatii trebuie sa intruneasca urmatoarele conditii generale
sa fie cetateni ai unui stat membru UE sau ai unei tari candidate;
sa aiba peste 18 ani in momentul inceperii stagiului;
sa nu fi beneficiat de un alt stagiu (remunerat sau nu) sau de un angajament salarizat intr-una din institutiile UE.

Stagii platite de traducere
Candidatii pentru un stagiu platit trebuie:
- sa aiba o diploma universitara dupa efectuarea unui curs sau perioade de studiu de cel putin trei ani;
- sa cunoasca la perfectie una dintre limbile oficiale ale Uniunii Europene sau limba oficiala a uneia dintre tarile candidate si cunostinte aprofundate de alte doua limbi.
Durata acestui stagiu este de trei luni.

Datele urmatoarelor stagii:
1 ianuarie (perioada de inscriere e 15 iunie - 15 august)
1 aprilie (perioada de inscriere e 15 septembrie - 15 noiembrie)
1 iulie (perioada de inscriere e 15 decembrie - 15 februarie)
1 octombrie (perioada de inscriere e 15 martie - 15 mai)

Stagii neplatite de traduceri
Stagiile neplatite de traduceri au o perioada de derulare cuprinsa intre 1 si 3 luni.
Candidatii pentru un stagiu neplatit trebuie sa cunoasca la perfectie una dintre limbile oficiale ale UE sau limba oficiala a unei tari candidate si satisfacator alte doua limbi.
Stagiul trebuie:
- sa fie parte a unei perioade de studiu la o institutie de invatamant
- sa constituie o componenta a unui curs de pregatire profesionala superioara organizat de o institutie non-profit (in particular, institute sau organisme publice)
- sa fie o cerinta care sa conditioneze accederea la o profesie.

Datele urmatoarelor stagii:
1 ianuarie (perioada de inscriere e 15 iunie - 15 august)
1 aprilie (perioada de inscriere e 15 septembrie - 15 noiembrie)
1 iulie (perioada de inscriere e 15 decembrie - 15 februarie)
1 octombrie (perioada de inscriere e 15 martie - 15 mai)

Documente

European Parliament Unpaid Translation Traineeships - Regulation and application forms
http://www.europarl.europa.eu/parliament/public/staticDisplay.do?id=147&pageRank=6&language=EN

European Parliament Paid Traineeships: Regulation and application forms
http://www.europarl.europa.eu/parliament/public/staticDisplay.do?id=147&pageRank=5&language=EN


Contact

European Parliament - Translation Traineeships Service
European Parliament
Service des stages de traducteurs
ADG 07C009
L-2929 Luxembourg
Fax: +352 / 43 00 277 77
Email: TranslationTraineeships@europarl.eu.int
http://www.europarl.europa.eu/parliament/public/staticDisplay.do?id=147

Monica Buzio (italiano - inglese - romeno)

Nome e cognome: Monica Buzio

Data di nascita: 13/1/1966

Indirizzo: Via Tolmino 43; Torino

Telefono: 011-332056 - 349 6465265

Formazione:

1991: IUSE Torino. Corso di preparazione alla carriera diplomatica e carriere internazionali

1992: Laurea in Giurisprudenza presso l'Università degli Studi di Torino

1993: AMMA- Master in contrattualistica internazionale

2006: completamento corso triennale di doppiaggio presso la O.D.S. di Torino

Lingue straniere

Letto Parlato Scritto

Inglese 5 4 4
Romeno 5 5 4
Francese 3 3 3
Elementi base di tedesco


Conoscenze informatiche:

Microsoft Office, vari browser.

Posizione attuale:

Interprete-traduttore freelance di romeno.
Collaborazioni saltuarie per attivita’ di traduzione copioni dall’inglese all’italiano per conto della
O.D.S (cooperativa doppiaggio e spettacolo) di Torino.
Traduttore Freelance membro PROZ COM e Translator cafè. Ultimo lavoro: sottotitoli da eng-it senza script per video industriali (Ramstad – Johnson Diversey)

Traduzione copioni e sceneggiature inglese-italiano e italiano-inglese – ultimo lavoro la
predisposizione dei dialoghi in lingua inglese di un cortometraggio del regista torinese Hedy
Krissane.

Collaborazioni a progetto con GRUPPO SOGES – TORINO- ultimo lavoro con Soges
progettazione, redazione e gestione di un progetto per la Fenice di Venezia, finanziato
nell’ambito del programma “Cultura” dell’Unione Europea


Conoscenze specifiche:

Ottime capacita’ relazionali e di social-networking e predisposizione per il lavoro di team.

Conoscenza peculiare della lingua e della cultura romena grazie al periodo di residenza di quasi 5 anni a Bucarest quale moglie di diplomatico italiano. Ottima capacita’ relazionale con istituzioni e personalita’ pubbliche acquisita affiancando l’ex marito nelle attivita’ proprie della posizione. Attualmente utilizza questa lingua per attivita’ di interpretariato per conto della Questura di Torino e del Tribunale di Torino.

Conoscenza approfondita delle istituzioni europee, delle politiche comunitarie e dei relativi strumenti finanziari di attuazione. Esperienza professionale nella consulenza specializzata in programmi di finanziamento, Iniziative comunitarie e Fondi strutturali dell'Unione europea.
Ideazione, progettazione e gestione di progetti nazionali e transnazionali realizzati nel quadro di programmi di finanziamento

Attivita’ di traduzione copioni telefilm/cartoni animati/documentaristica dall’inglese all’italiano e dall’italiano all’inglese. Durante il corso di doppiaggio frequentato presso la O.D.S, ha acquisito le nozioni fondamentali di adattamento dialoghi che applica gia’ nel corso delle traduzioni dei copioni.

.





Esperienze professionali:

Da luglio 2006 ad oggi: Questura di Torino – Tribunale di Torino.
Attivita’ di interprete-traduttore di romeno. Referenziata Dott. Prunas -tribunale di Torino
dott.ssa Prin Abeil - commissariato Dora Vanchiglia, dott. Lucchesi-Questura di Torino.

Dal 2005 ad oggi: Collaborazione con la ODS- cooperativa doppiaggio e spettacolo per la traduzione di copioni, con e senza ausilio di script, dall’inglese all’italiano. In particolare nel 2005 nel 2006 e nel 2007 ha tradotto numerose puntate di telefilm mandati in onda su “la 7” (Alla corte di Alice, l’Ispettore Barnaby) di cartoons (“South Park”, “I see”) e di reality show e documentaristica. L’ottima conoscenza della lingua inglese unita ad un buon livello di cultura generale fanno si che le traduzioni siano particolarmente curate sia dal punto di vista della coerenza linguistica sia per la loro rispondenza e adattamento alla lingua e alla cultura italiana.

Dal 2003 ad oggi: collaborazioni a progetto con il Gruppo Soges per la redazione di progetti di finanziamento comunitari.

Dal 1997 al 2003, in qualita’ di coniuge di un diplomatico italiano, ha risieduto in Germania – Francoforte e Romania – Bucarest. In queste sedi, ha acquisito una buona conoscenza delle lingue e delle culture locali, in particolare di quella romena. In ambedue le sedi, ha avuto occasione di relazionarsi correntemente con autorita’ politiche, istituzionali e culturali locali ai massimi livelli in quanto moglie di diplomatico italiano. In ambedue le sedi ha collaborato attivamente con gli istituti italiani di cultura presenti sul posto per supportare e promuovere le attivita’ organizzate dagli istituti.

Dal 1993 al 1997:Gruppo SOGES -TORINO

• Ideazione, elaborazione, progettazione e gestione di progetti presentati nell'ambito di programmi di finanziamento (soprattutto internazionalizzazione, cultura e formazione) e Iniziative comunitarie (Adapt e Occupazione I e II fase; Equal, Leonardo, Youthstart), per conto di clienti Soges. all’interno di ciascun progetto il ruolo ricoperto è relativo all’intero ciclo di vita progettuale e comprende le seguenti attività:

a) in fase di predisposizione delle proposte progettuali:
- definizione dell’idea progettuale in conformità agli obiettivi ed alle priorità definiti dal programma;
- ricerca partner transnazionali;
- concertazione a livello locale;
- redazione del dossier di candidatura;
- verifica conformità formale dei dossier.

b) a finanziamento avvenuto:
- gestione delle risorse umane e finanziarie del progetto;
- gestione amministrativa;
- gestione del partenariato transnazionale;
- gestione dei rapporti con le autorità nazionali ed europee competenti;


• Coordinamento, elaborazione e redazione della documentazione necessaria per la partecipazione del Gruppo Soges a svariate gare di appalto lanciate dall'Unione Europea.


1992: Universita’ degli studi di Torino – Ufficio Erasmus – Attivita’ di sportello per gli studenti relativamente al programma Erasmus, TEmpus e Lingua.

1991:I.L.O Torino: Insegnante di italiano per i borsisti stranieri ospiti dell’agenzia ONU.


Pubblicazioni

1996 - Collaborazione alla redazione di una guida sugli appalti pubblici nell'Unione Europea ed in Israele. Il progetto, finanziato dalla DG I, era rivolto a stimolare la reciproca partecipazione alle gare d'appalto.

1994- Redazione di una guida ai finanziamenti comunitari a favore delle PMI pubblicata dal Gruppo Soges e distribuita come inserto de “Il mondo Economico”

Laura Marta (engleza - spaniola)

Traductor jurado / Sworn translator / Traducator autorizat

de Ministerul Justitiei pentru perechile de limbi:

ROMANA – ENGLEZA – ROMANA
ROMANA – SPANIOLA- ROMANA

cu autorizatia nr. 10410, efectuez traduceri din domeniile: economic, juridic, marketing, literatura, corespondenta de afaceri, continut site-uri web.

Contact: Laura Marta

Tel: 0726.28.55.43
E-mail: lauram_bv@yahoo.com
Oras: Brasov

Preţul dorinţei de a traduce (de Marina Vazaca)

După Babel, nevoia practică a oamenilor de a se înţelege unii cu alţii, pentru a face comerţ, pentru a călători, pentru a face război şi apoi pace, a fost însoţită şi de dorinţa lor de a se cunoaşte mai bine. Din această dorinţă, pentru realizarea căreia pătrunderea în alt univers lingvistic este, se ştie, indispensabilă, dar mai ales din nostalgia pierdutei limbi universale s-a născut una dintre cele mai fertile utopii ale modernităţii - aceea a bibliotecii totale, care să cuprindă Cartea, rezultat al traducerii tuturor operelor în toate limbile, într-o reţea infinită. Este utopia fermecată datorită căreia avem cu toţii acces la marile texte ale omenirii, este utopia în care trăim, şi pe care o întreţinem continuînd să traducem. Pentru a înţelege fenomenul atît de viu reprezentat de practica intelectuală a traducerii ar trebui să ne îndreptăm atenţia nu atît spre nevoia şi utilitatea de a traduce, îndeajuns dovedite, cît mai ales spre dorinţa de a traduce. Această dorinţă se află undeva la nivelul dilemei insolvabile fidelitate/trădare pe care se întemeiază traducerea (dilemă asupra căreia s-a glosat enorm), şi constituie însuşi principiul intern de relansare a ei: în absenţa unui etalon care să certifice în absolut calitatea unei traduceri, marea luptă a echivalării de sensuri se va relua necontenit, în numele unui ideal de perfecţiune, desigur, dar şi al nevoii de a adînci cunoaşterea limbii celuilalt şi, pe de altă parte, de a extinde orizontul propriei limbi şi de a-i activa toate resursele.

Textul integral aici.

De ce nu au traducătorii un corp profesional?

Când pun întrebarea aceasta iau în calcul faptul că meseria de traducător este profesie liberală, cu acelaşi titlu ca şi cea de medic, de avocat, de antrenor sportiv sau de geodez. Codul Fiscal nu lasa dubii! Medicii au Colegiul Medicilor, înfiinţat pe baza Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sanitar (titlul XII). Avocaţii au Uniunea Avocaţilor din România şi Barourile, consfinţite de Legea nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat.

Deasupra tuturor corpurilor profesionale există în România o Uniune a Profesiilor Liberale, în componenţa căreia intră:
1) Ordinul Arhitecţilor din România
2) Camera Auditorilor Financiari din România
3) Uniunea Naţională a Barourilor din România
4) Corpul Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România
5) Uniunea Naţională a Evaluatorilor din România
6) Corpul Experţilor Tehnici din România
7) Uniunea Naţională a Practicienilor în Insolvenţă din România
8) Colegiul Medicilor din România
9) Colegiul Farmaciştilor din România
10) Colegiul Medicilor Veterinari din România
11) Uniunea Naţională a Notarilor Publici din România
12) Ordinul Asistenţilor Medicali Generalişti, Moaşelor şi Asistenţilor Medicali din România
13) Ordinul Geodezilor din România
14) Ordinul Tehnicienilor Dentari din România
15) Asociaţia Consultanţilor în Management din România
16) Asociaţia Română a Agenţiilor Imobiliare
17) Camera Consultanţilor Fiscali
18) Consiliul de Mediere

Un Ordin/Colegiu/Uniune/Corp/Consiliu al traducătorilor nu există. De ce? Explicaţiile sunt foarte numeroase, unele de natură obiectivă, altele subiective. Cu ce consecinţe? Dezastruoase, le vom detalia în final, atât cât experienţa activă de 2 ani în domeniul traducerilor ne permite, adăugând fireşte expertiza colegilor traducători care s-au exprimat în numeroase ocazii pe forumuri şi în discuţii private.

Ce face îndeobşte un corp profesional, şi care este deci utilitatea lui? Colegiul Farmaciştilor din România spune că “exercită un control de specialitate asupra activităţii ce se desfăşoară în unităţile farmaceutice”. Aşadar, corpul profesional îndeplineşte rolul unui jandarm care verifică şi impune calitatea. Nu profitabilitatea, nici imaginea, nici impactul pe piaţă, ci calitatea, aşa cum este ea definită prin standarde universitare, prin coduri deontologice şi prin tot ceea ce exprimă dimensiunea morală a unei profesii.

De la filosoful Adam Smith încoace, lumii i-a plăcut să creadă că totul va fi reglat de “mână invizibilă a pieţei libere”. Iluzia asta, născută undeva prin secolul XVIII, a fost spulberată în momentul în care oamenii s-au trezit la realitate, şi primii care au dat cu capul de pragul de sus sunt americanii, ei fiind cei care au votat legi anti-trust, împotriva celor care, deveniţi prea puternici, confiscau fără drept de apel conceptul de piaţă liberă. De atunci încoace statul a reprezentat întotdeauna intervenţia protecţionistă, concomitent fiind semnul că mâna pieţei libere o fi ea invizibilă, dar nu e atotputernică.

Criza actuală se datorează în bună măsură avântului tembel al speculaţiilor pe piaţa financiară, lăsate să degenereze de capul lor în virtutea “libertăţii” economice, şi cred că infuzia de capital direcţionată de statul american în vederea evitării falimentului bancar va fi decontată de cel puţin două generaţii de cetăţeni. Aşadar, lăsată de capul ei piaţa cade în brânci şi dă cu capul de asfalt, de aceea protecţionismul nu e nici desuet, nici un moft. Corpurile profesionale presupun o astfel de ingerinţă regulatoare, în direcţia calităţii, adică în zona subtilă în care piaţa se pronunţă mai greu, sau deloc.

Uniunea Naţională a Notarilor Publici din România, şi cred că nu doar ea, a impus membrilor ei preţuri minime pentru serviciile prestate. Minime, deci nu maxime. Fiecare e liber să încaseze mai mult, dacă îi dă mâna, dar nu se poate coborâ sub o anumită barieră. Periodic, în presă sare cineva muşcat de fund când aude de preţurile minime notariale, şi începe a răcni despre libertatea concurenţei. Atitudinea vădeşte neînţelegerea situaţiei de fapt. Avem un preţ minim la pâine, condiţionat de costul grâului, al transformării acestuia în făină, al drojdiei, al utilajelor de panificaţie, al forţei de muncă, al transportului. Profitul e şi el acolo, mititel, dar trebuie să existe.

Dacă vrei să dai mai ieftin, scazi din profit, din restul nu poţi scădea. Dacă vrei să fii brutar unic, renunţi la profit cu totul o perioadă. Dacă vrei să devii brutar naţional, ce zic?, universal, începi să scazi din costuri aducând bani de acasă. Dacă nu dai faliment între timp, restul brutăriilor închid, şi apoi rămâi singur să vinzi pâine la preţul pe care vrei tu. Manevra e veche, s-a făcut cu rezultate notabile în urmă cu zeci de ani, numai că statul s-a prins de şmecherie şi a promovat legislaţii anti-dumping. Altfel spus, preţul nu poate scădea în neştire, şi uite aşa a devenit ilegal să scoţi concurenţa de pe piaţă prin impunerea de preţuri nerealiste. Dacă preţul scade prea mult, scuze pentru jocul de cuvinte, chestia începe să coste.

UNNPR face acelaşi lucru, impunând preţuri minime: elimină dumpingul. La fel ca şi grâul, profesionistul notarial se obţine şi el cu costuri deloc neglijabile: şcolarizare şi pregătire profesională continuă. Notariatul se întreţine, ca orice spaţiu, are angajaţi care trebuie şi ei plătiţi, există facturi de utilităţi. Atunci când clientul intră în notariat se întâlneşte cu Legea, de aceea notarul nu trebuie să fie stresat că un coleg tembel face manevre de acaparare a pieţei prin reducerea tarifelor la jumătate, notarul trebuie să fie calm şi complet disponibil pentru succesiunea sau tranzacţia imobiliară pe care trebuie să le avizeze. Şi această situaţie nu se poate obtine când trebuie să se gândească că nu mai face faţă cu costurile şi trebuie să-şi reducă personalul la jumătate, sau nu-şi mai permite să plătească chiria şi e nevoit să-şi mute activitatea în chioşcul de tablă unde tocmai a dat faliment o florărie.

Ce se întâmplă cu o profesie lipsită de elementul regulator? Haos. Dezastru. Zilele trecute am fost la un avocat, în vederea deschiderii unui proces. Mi l-a recomandat o prietenă, asistentă universitar la Facultatea de Drept. A vorbit cu el în prealabil, mi-a dat apoi numărul de telefon. L-am sunat şi am programat o întâlnire. La uşa blocului, nimic afişat. Pe uşa apartamentului care-i slujeşte de birou scrie doar o cifră: 60. Pe uşa apartamentului din stânga: 59. Pe cea din dreapta: 61. Dacă nu ştii de ce baţi la uşă, nu poţi bănui că ai o întâlnire cu un avocat. Să ne imaginăm că profesia asta ar fi supusă regulilor ordinare ale concurenţei economice. Am fi avut în stradă: “Hai la nea avocăţelu’, ca să-ţi vezi la partaj purcelu’.” La intrarea în bloc, o capră ar fi afişat pe o parte: “Casa Protopopescu, noi te divorţăm chiar şi dacă n-ai nicio problemă cu nefasta”. Iar pe cealaltă parte: “Nu-ţi omorâ duşmanul, fă-l să-şi taie venele pe cale judiciară”. Ş.a.m.d.

În momentul de faţă piaţa traducerilor a fost confiscată într-o proporţie masivă de intermediari care nu au nicio competenţă profesională în această direcţie. Aşa-zisele birouri de traduceri, care nu funcţionează în baza vreunei autorizaţii specificate de Legea nr. 178/1997, şi care nu pot emite nici vreo pretenţie în temeiul Legii nr. 36/1995, parazitează inutil, păgubos şi ilegal domeniul care aparţine moral şi de drept traducătorilor. Aceşti nepoftiţi şi nedoriţi sunt interesaţi de un singur lucru: banii. Cât mai mulţi bani. Făcuţi cât mai uşor. Nu-i doare de calitate: pentru ei o traducere făcută de un traducător autorizat este egal altă traducere făcută de un traducător autorizat. N-au nicio responsabilitate juridică, nici civilă, nici penală. Din punct de vedere legal, ei nici nu există în circuitul traducerilor. Practic însă, ei au devenit şefii. Dacă nu lucrezi cu un birou, în multe oraşe este cvasi-imposibil să-ţi practici profesia. Ori te căciuleşti la o tanti care nu-şi scotea media la franceză în liceu, ori basta, nu faci nimic.

Tot ce pot ei face este să scoată o capră publicitară în drum pe care să afişeze mesaje de genul: “TRADUCERI AUTORIZATE. LEGALIZARI NOTARIALE. TOATE LIMBILE.” În absenţa unui corp profesional care să impună preţuri minime, SRL-urile dumpere seduc clienţii cu singurul argument la îndemâna lor: preţul mic. Cel jefuit în această afacere este însă traducătorul, obligat să accepte 70%, coborând spre 30% din preţul acesta mic. Un traducător se formează în 10-15 ani, trecând printr-o facultate sau două, un master sau mai multe, mii şi mii de ceasuri de lectură în limbi străine, zeci şi sute de dicţionare consultate. Un S.R.L. se deschide cu ceva bănuţi în maxim o lună.

Personal, mi-am început cariera de traducător după ce am terminat Facultatea de Litere şi am făcut un Master în Dialog Intercultural – Studii Francofone. Acum sunt student la Facultatea de Drept, pentru că nu mi s-a părut normal să fiu traducător specializat în ştiinţe juridice fără să am competenţe serioase în această zonă, iar studiile acestea le plătesc, şi niciun birou de traduceri nu s-a oferit să-mi sponsorizeze cheltuiala. După ce voi termina am să văd, poate am să continui cu un master în drept comparat, poate am să mă orientez spre masterul de traductologie, poate am să fac Literele din nou, cu altă combinaţie lingvistică. Sunt gata să pariez că niciun birou de traduceri din ţara asta, care totuşi încasează bani grei din intermedierea ilegală, nu se va oferi să-mi dea o bursă.

Reiese în mod evident că intermediarii sunt căpuşele care sug acum energia traducătorilor. Încep colaborarea cu profesionistul având aerul că-i “dau traduceri”, deşi ei nu dau nimic, se interpun între beneficiar şi profesionist în mod complet inutil, plimbând documente de la unul la celălalt fără a fi capabili să adauge valoare pe măsura banilor pe care şi-i opresc. Interesaţi fiind strict de partea financiară, renunţă la un traducător experimentat în favoarea altuia care se mulţumeşte cu mai puţin.

De aici o instabilitate insuportabilă: cum să te dedici activităţii de traducere dacă mâine tanti de la birou zice că şi-a găsit pe altul care lucrează mai ieftin, deci traduceri sunt, şi vor continua să fie, numai că tu eşti şomer de facto, pentru că cineva care n-are nici în clin nici în mânecă cu activitatea ta a decis că vrea mai mult, tot mai mult, iar tu ar trebui în contrapartidă să primeşti mai puţin, deşi tu faci totul, tu eşti într-o continuă şcolarizare, tu ochelari din cauza calculatorului şi a muncii în nocturnă, tu cumperi dicţionare de sute şi sute de euro.

Este timpul ca traducătorii să-şi constituie un corp profesional, oricum i-ar spune. Este timpul ca o lege să consfinţească o asociaţie care să facă ordine în acest domeniu şi să-i trimită pe intermediari spre activităţi la care sunt deplin competenţi: xerox, consultanţă juridică, inscripţionat sticle şi borcane, trimis faxuri naţional şi judeţean etc. E momentul ca şi traducătorii să fie triaţi, şi cred că din cele 26000 de autorizaţii actualmente în vigoare simpla introducere obligatorie a unei cotizaţii ar duce la eliminarea a peste 10000, care şi aşa zac în sertarele unor titulari ce nu şi-au propus niciodată să facă explicit traduceri, dar le-au solicitat “ca să fie”.

A venit momentul ca traducătorii să aibă o asociaţia care să-i ocrotească, atât împotriva intermediarilor nuli şi neaveniţi, cât şi împotriva colegilor subcalificaţi, care au târâit facultatea cu 5 şi prestează servicii pentru 5 lei pagina, incapabili să ia 5 la un examen serios, cum s-a văzut atunci când ministrul justiţiei Diaconescu impusese tuturor traducătorilor să treacă pe la Ministerul Culturii pentru re-autorizare. Dumpingul nu există numai din cauza S.R.L.-urilor lacome, ci şi din cauza subprofesioniştilor. Nu e nevoie nici de unii, nici de alţii.

E cazul ca un corp profesional să impună preţuri minime, pentru ca traducerea să devină cu adevărat o profesie, una din care să poţi să trăieşti şi să i te dedici, nu s-o ţii în background ca pe o ocupaţie secundară, care azi e, mâine nu e. Ca traducător nu trebuie să te confrunţi cu riscul ieşirii de pe piaţă din cauza faptului că unii confundă traducerea cu tehnoredactarea, şi cer acelaşi tarif pentru ambele servicii. Profesionistul în traduceri nu trebuie să compenseze cu cantitate tarifele joase, el trebuie să aibă timp şi pentru lectură, şi pentru studiul unei noi limbi, şi pentru viaţă, ca orice om. La fel cum nu te poţi duce la un cizmar să-i spui că ai nevoie de reparaţii făcute urgent, în noapte asta, nici la traducător n-ar trebui să mergi nonşalant să-l întrebi cât traduce până mâine la ora zece dimineaţa.

Se cere imperios o Uniune a Traducătorilor. Al nouăsprezecelea membru al Uniunii Profesiilor Liberale din România!

Scrie mail-ul tău aici sa să primeşti fiecare postare nouă:

Serviciu furnizat de FeedBurner