Cum să închizi un S.R.L. care intermediază traduceri autorizate. Sau pe toate (episodul 3)

Vezi episodul 1 aici.

Vezi episodul 2 aici.

Arta conversaţiei cu Statul

A sosit momentul să ne conversăm puţin şi cu autorităţile. Ministerul Justiţiei, Consiliul Concurenţei, Registrul Comerţului, Inspectoratul Teritorial de Muncă – toţi au ceva de spus despre concurenţa pe care S.R.L.-urile neautorizate o fac traducătorilor. Aşa că m-am gândit să deschid un mic chat cu ele.

Este perfect legal să te adresezi instituţiilor statului, dreptul de petiţionare fiind consfinţit de art. 51 din Constituţia României:

1. Cetăţenii au dreptul să se adreseze autorităţilor publice prin petiţii formulate numai în numele semnatarilor.
2. Organizaţiile legal constituite au dreptul să adreseze petiţii exclusiv în numele colectivelor pe care le reprezintă.
3. Exercitarea dreptului de petiţionare este scutită de taxă.
4. Autorităţile publice au obligaţia să răspundă la petiţii în termenele şi în condiţiile stabilite potrivit legii.

Conform art. 2 din Legea nr. 233/2002 pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 27/2002 privind reglementarea activităţii de soluţionare a petiţiilor: “Prin petiţie se înţelege cererea, reclamaţia, sesizarea sau propunerea formulată în scris, ori prin poştă electronică, pe care un cetăţean sau o organizaţie legal constituită o poate adresa autorităţilor şi instutuţiilor publice centrale şi locale, serviciilor publice descentralizate ale ministerelor şi ale celorlalte organe centrale, companiilor şi societăţilor naţionale, societăţilor comerciale de interes judeţean şi local, precum şi regiilor autonome.”

Tehnic vorbind, dacă vrei să scrii şi tu unei entităţi din administraţie, trebuie să respecţi câteva reguli care asigură reuşita întreprinderii:

- se comunică strict prin scrisoare cu confirmare de primire, singura care poate fi invocată în instanţă;

- sub nicio formă să nu te aştepţi să primeşti un răspuns serios dacă trimiţi e-mail: fie nu-ţi vor răspunde, fie nu vei avea ce face cu acel răspuns în cazul unui proces, e-mail-urile neavând forţă probatorie în absenţa semnăturii electronice (conform Legii 455/2001 privind semnătura electronică);

- solicitarea se exprimă clar, cu detaliile şi exemplificările de rigoare, ştiut fiind că răspunsul primit se adecvează punctului de vedere cerut, de aceea e bine să fie eliminate pe cât posibil echivocurile, aluziile şi subînţelesurile;

- petiţia se redactează pe hârtie A4, font Arial, 14, 2 rânduri;

- textul redactat trebuie în mod obligatoriu semnat, altfel este considerat hârtie igienică şi merge automat la coş.

Şi pentru că trebuie început de undeva, am început cu MJ. Textul trimis sună în felul următor:

Către Ministerul Justiţiei şi Libertăţilor Cetăţeneşti

Subsemnatul, eu, identificat cu Cartea de Identitate serie xx nr. xxxxxx, CNP xxxxxxxxxxxxx, în calitate de traducător autorizat pentru limba xxx cu Autorizaţia nr. xxxxx, aş dori să mă lămuriţi în privinţa unei situaţii existente actualmente în domeniul traducerilor autorizate din România.

Am luat cunoştinţă de cuprinsul Ordinului nr. 772 din 05.03.2009 privind stabilirea tarifelor pentru plata interpreţilor şi traducătorilor autorizaţi folosiţi de Consiliul Superior al Magistraturii, Ministerul Justiţiei şi Libertăţilor Cetăţeneşti, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţia Naţională Anticorupţie, de organele de urmărire penală, de instanţele judecătoreşti, de birourile notarilor publici, de avocaţi şi de executori judecătoreşti, publicat în Monitorul Oficial nr. 208 din 01.04.2009. Fac referire îndeosebi la tariful de 33,56 lei pagina, pe care normativa citată îl specifică la art. 1, litera b.

Doresc să ştiu dacă Ordinul nr. 772/2009 reglementează şi activitatea traducătorilor care lucrează cu SRL-urile ce prestează intermediere în traduceri şi care este modalitatea de calculare a preţului final în acest caz: SRL-urile sunt cele care îşi adaugă comisionul la preţul de 33,56 lei pagina, sau dimpotrivă traducătorul este cel care plăteşte din preţul de 33,56 lei pagina un comision negociat cu firma de intermediere?

În măsura în care preţurile practicate de SRL-uri neautorizate conform Legii 179/1998 nu sunt cele din Ordinul nr. 772/2009 (şi practica demonstrează că aceste societăţi comerciale fac ceea ce se cheamă dumping), aş dori să mă informaţi dacă se poate vorbi în acest caz de concurenţă neloială şi/sau de evaziune fiscală. De asemenea, respectând libertatea activităţilor comerciale prestate de SRL-uri, vă rog să-mi spuneţi care sunt consecinţele la care se expune un traducător autorizat care încalcă Ordinul nr. 772/2009 practicând în raport cu aceste entităţi un preţ preferenţial.

Traducător autorizat,
eu acasa
17 septembrie 2009

Ce cred eu?

Personal, cred că preţul impus de minister prin Ordinul nr. 772/2009 vizează TOATE TRADUCERILE AUTORIZATE. O reglementare care să dorească să normeze numai o parte a pieţei e o aberaţie. Mă uit la notari, care taxează pentru legalizarea traducerii la fel toate documentele, şi cred că noi, traducătorii, trebuie să facem la fel. Ideea unei ingerinţe bazate pe libertatea comercială a S.R.L.-urile mi se pare neavenită. Aştept deci de la Minister să-mi confirme punctul de vedere, adăugând eventual că S.R.L.-urile nu sunt abilitate să intervină nicicum în acest caz.

Ce se poate însă întâmpla?

Se prea poate ca funcţionarul de la MJ să-mi spună că totul e ok, că e dreptul traducătorului să lucreze cu cine vrea el, la orice preţuri, exceptând situaţia în care lucrează, nu-i aşa?, cu Consiliul Superior al Magistraturii, Ministerul Justiţiei şi Libertăţilor Cetăţeneşti, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţia Naţională Anticorupţie, organele de urmărire penală, instanţele judecătoreşti, birourile notarilor publici, avocaţi şi executori judecătoreşti. Interpretarea asta s-a generalizat, am văzut-o inclusiv pe site-ul UNTAR. Caz în care nu pierd nimic, ci obţin remiză, pentru că urmează să contactez şi alte instituţii abilitate să dea o opinie avizată. Şi nu ştiu de ce, am ca o presimţire că acestea se vor bate cap în cap, sub ochii mei mari şi uimiţi de copil.