[Acest material, care va fi publicat în şase episoade, cuprinde analiza făcută de Uniunea Naţională a Traducătorilor Autorizaţi din România asupra problemelor cu care se confruntă branşa noastră în acest moment. Avertisment: importanţa rândurilor de mai jos NU ESTE STRICT TEORETICĂ! Acest document este preludiul unor demersuri oficiale.]
Întrucât în ultima vreme au existat tot mai multe semnale că unii agenţi economici ce desfăşoară activităţi comerciale interferează cu activităţile reglementate de legi speciale care ţin fie de domeniul justiţiei, fie de domeniul activităţii notariale, fie de domeniul rezervat exclusiv instituţiilor şi autorităţilor publice de stat, Uniunea Naţională a Traducătorilor Autorizaţi din România (denumită în continuare UNTAR) iniţiază prezentul dialog instituţional.
Mesajul nostru este cât se poate de clar: activitatea comercială trebuie să nu aibă nici un fel de legătură cu sistemul de justiţie, cu cel al activităţilor conexe acestuia şi cu cel al actelor oficiale!
Punctul de vedere al Uniunii Naţionale a Traducătorilor Autorizaţi din România în ceea ce priveşte modalităţile de desfăşurare a activităţii de traduceri şi interpretariat şi faţă de unele practici incorecte din acest domeniu pe teritoriul României este următorul:
A. FORMA DE ACTIVITATE
1. Potrivit Codului Comercial adoptat prin D.L. nr. 1.233/1887 M. Of. nr. 31/10 mai 1887 pot constitui fapte de comerţ traducerile care fac obiectul dreptului de autor (Codul Comercial Cartea I, Titlu II, art.3, punctul 10 “Întreprinderile de editură, librărie si obiecte de artă când altul decât autorul sau artistul vinde;”. Potrivit art. 8 din Legea 8/1996 privind drepturile de autor şi drepturile conexe constituie obiect al dreptului de autor “operele derivate care au fost create plecând de la una sau mai multe opere preexistente, si anume:
a) traducerile, adaptările, adnotările, lucrările documentare, aranjamentele muzicale si orice alte transformări ale unei opere literare, artistice sau ştiinţifice care reprezintă o munca intelectuală de creaţie;
Autorul unei opere create in cadrul unui contract individual de munca îşi păstrează dreptul exclusiv de utilizare a operei, ca parte din ansamblul creaţiei sale în condiţiile art. 44 din aceeaşi lege.
2. Nu constituie obiect al dreptului de autor, conform art.9 punctul b din aceeaşi lege : “textele oficiale de natura politică, legislativă, administrativă, judiciară si traducerile oficiale ale acestora”.
Această activitate este reglementată şi se exercită conform unei legi speciale şi anume Legea 178/1997, numai în baza unei autorizaţii eliberate de Ministerul Justiţiei şi Libertăţilor Cetăţeneşti pentru persoane fizice. Autorizaţia nu se eliberează persoanelor juridice.
3. Legea 178/1997 enumeră şi persoanele juridice care pot angaja şi folosi traducători autorizaţi (Consiliul Superior al Magistraturii, Ministerul Justiţiei, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie si Justiţie si Parchetul Naţional Anticorupţie) pe baza de contracte civile pentru prestări de servicii. O altă formă de angajare nu este prevăzută de lege. Societăţile comerciale nu sunt abilitate prin lege nici să folosească, nici să angajeze traducători autorizaţi de Ministerul Justiţiei şi Libertăţilor Cetăţeneşti şi orice interferenţă a acestora în activităţile reglementate de Legea 178/1997 considerăm că este ilegală şi iresponsabilă.
Aşadar, în orice situaţie în care un traducător autorizat de Ministerul Justiţiei şi Libertăţilor Cetăţeneşti încheie un contract de muncă sau de colaborare cu o societate comercială, considerăm că este abuzivă şi ilegală orice referire în cadrul acestor documente sau în fişa postului la activităţile desfăşurate în baza Legii 178/1997, aceste activităţi urmând să se desfăşoare distinct şi să fie plătite separat, cu obligaţia traducătorului de a întocmi documente care să confirme plăţile şi încasările şi de a plăti impozitele aferente.
(Va urma)
O luare de pozitie mult asteptata! astept cu interes continuarea si mai ales astept sa aflu care vor fi demersurile oficiale viitoare!
RăspundețiȘtergere