Vino în grupul traducătorilor!

Haide şi tu în grupul "traducatori", pentru traducători

Powered by us.groups.yahoo.com

sâmbătă, 30 octombrie 2010

Alina Serota (chineza - franceza)

Interpret cu experienta, absolventa a Facultatii de Limbi Straine din Beijing, autorizatie eliberata de Ministerul Justitiei pentru limbile Chineza si Franceza, ofer servicii de INTERPRETARIAT SIMULTAN si CONSECUTIV (evenimente, conferinte, seminarii, negocieri, training-uri, intalniri de afaceri, etc). Seriozitate si profesionalism! La cerere pot oferi recomandari si CV-ul detaliat.

Tel:0744221926,
e-mail: serota_alina@yahoo.com
Bucuresti

vineri, 22 octombrie 2010

Laura Gabriela Alexandru (franceza - italiana)

Interpret cu experienta, masterat in Traduceri Specializate si Studii Terminologice, autorizatie eliberata de Ministerul Justitiei pentru limbile Franceza si Italiana, ofer servicii de INTERPRETARIAT SIMULTAN si CONSECUTIV ( evenimente, conferinte, seminarii, negocieri, licitatii, training-uri, misiuni economice, intalniri de afaceri, insotire la notariat sau in delegatii etc). Seriozitate si profesionalism! La cerere pot oferi recomandari si CV-ul detaliat.

Tarif: 50 ron/h sau 200-350 ron/ zi.

Contact:
Bucuresti
Tel. mobil: 0726.94.95.23
E-mail: alexandru_laura_gabriela@yahoo.com

Formare:

- Masteratul de Traduceri Specializate şi Studii Terminologice, franceză-italiană, Universitatea Bucureşti

- Facultatea de Limbi şi Literaturi Străine, specializarea franceză-italiană, Universitatea Bucureşti

Experienta profesionala:

- interpretariat simultan, consecutiv si chuchotage
- traduceri
- cursuri de italiana, franceza, romana pentru straini

Said Ahmad (araba)

Traduceri autorizate din / in limba araba pentru toate domeniile de activitate (juridic, tehnic, economic, etc).

Cursuri de limba araba pentru incepatori si avansati (organizate individual sau in grup).

Str. Calarasilor 32, 410195 – Oradea, Romania.
tel. 0359 432 432
mobil: 0744 603 000
fax: 0359 432 432

e-mail: saidpfa@yahoo.com

sâmbătă, 16 octombrie 2010

Mita Veronica (engleza - franceza)

NUME SI PRENUME: MITA VERONICA

DATA NASTERII: 15.03.1981

NATIONALITATE: ROMANA

ADRESA: aleea MIZIL, nr. 9, bl. A, ap.4, SECTOR 3, BUCURESTI

NUMAR TELEFON: 00 40 728 988 930

STARE CIVILA: CASATORITA

ADRESA E-MAIL: veronica.nemes@yahoo.com

STUDII:

 MASTERAT: MANAGEMENTUL SISTEMELOR ECONOMICE, TURISTICE si ADMINISTRATIVE - UNIVERSITATEA ”PETROL si GAZE”, 2008, PLOIESTI
 FACULTATEA de LIMBA si LITERATURA ENGLEZA si FRANCEZA - UNIVERSITATEA ”PETROL si GAZE”, 2003, PLOIESTI

 CURS de ASISTENT MANAGER, ‘MEDIAX MANAGEMENT’, 2003, PLOIESTI

 CORS de OPERATOR PC: WORD, EXCEL, POWER POINT, INTERNET EXPLORER, ACDSee, “CENTRUL DE CALCUL ELECTRONIC”, 2002, PLOIESTI

EXPERIENTA:

 S.C. PETROTEL-LUKOIL S.A. (05.10.2003-14.05.2006) – TRADUCATOR in cadrul DEPARTAMENTULUI DE APROVIZIONARE (BIROUL RESPONSABIL de PROCEDURILE EXPORT si IMPORT)

Indatoriri:
- TRADUCEREA SPECIFICATIILOR TEHNICE;
- TRADUCEREA OFERTELOR COMERCIALE;
- ELABORAREA CONTRACTELOR BILINGVE;


 S.C. PETROM S.A. (01.05.2006-astazi) – TRADUCATOR in cadrul DEPARTAMENTULUI TEHNIC

Indatoriri:
- TRADUCEREA DOCUMENTATIEI TEHNICE;
- TRADUCEREA CORESPONDENTEI;

Nagy Dalma-Melinda (engleza-franceza)

Traducator autorizat de Ministerul Justitiei, autorizatie nr. 29155 pentru limbile engleza si franceza. Efectuez traduceri din orice domeniu(medical, tehnic, juridic, economic, site-uri web, etc). Atuurile serviciilor oferite de mine sunt: profesionalism, promptitudine, pret competitiv (de la 10 Ron)

Tel: 0747-461721
E-mail: dalma_meli2003@yahoo.com
Targu Mures (jud. Mures)

marți, 12 octombrie 2010

O lege noua despre traducerile autorizate


marți, 5 octombrie 2010

Dicţionar român-spaniol-român specializat - pe când?


După aşteptări seculare (numai de prin 1979 încoa`), Calciu s-a decis să actualizeze dicţionarul român-spaniol, care abia dacă se mai găsea prin anticariate, la un preţ care ridica şi acarienii de printre foi la rang înalt.


Noua ediţie, din 2009, costă în jur de 100 lei - mai respirabil (la propriu şi la figurat) şi, pare-se, actual. Pe când cel vechi, (al meu, moştenire de la tata, cu dedicaţie către dânsul, de prin 1980) însuma 50.000 de cuvinte titlu, acesta cică are 60.000. Încă n-am pus mâna pe el, deoarece mai fac traduceri ca hobby, pentru prieteni şi uneori - rar - pe bugete pe care consider eu că merită efortul.
Sunt curioasă, am să renunţ la o comandă de cosmeticale pentru dicţionarul acesta, luna asta. Descrierea îi zice astfel:

"Cel mai cuprinzător Dicţionar Român - Spaniol, un instrument ideal pentru specialişti şi studenţi. Peste 60 000 de cuvinte-titlu. Numeroase sintagme şi expresii care permit cunoaşterea limbii spaniole în cele mai mici nuanţe şi cele mai variate domenii. Cele mai recente criterii şi precizări ale Academiei Regale Spaniole."

Mno, să vedem.

Totuşi, având în vedere câtă spaniolime şi câtă românime au afaceri împreună, mă întreb când vom avea şi la limba spaniolă nişte dicţionare specializate? Unii dintre traucători, cei mai buni, sunt deja dicţionare ambulante cu glosare digitale sau mentale impresionante, bravo lor. Terminologia eoliana şi mai ştiu eu ce au adus spaniolii pe aici deja o ştim pe de rost, dar ce ar fi să nu se piardă? Îmi doresc dicţionar specializat spaniol-român-spaniol. Pe când? S-ar vinde ca pâinea caldă. Sunt convinsă.

sursa foto: libris.ro

sâmbătă, 2 octombrie 2010

Toc Anca Gabriela (italiana, franceza)

Sunt din Galati si sunt autorizata cu autorizatia 4779/2001 de Ministerul de Justitie pentru limba italiana si franceza.

Limbajele cunoscute sunt: juridic, economic, administrativ, medical.

Datele de contact: tel. 072/2296446; mail: tocgabi@yahoo.com

marți, 28 septembrie 2010

Camelia Berindan (engleza - italiana)

Personalitate juridica: persoana fizica autorizata

Localitate: Oradea

Nr. tel: 0749 65 22 24

Descriere generala:

Traducator autorizat de MJ pentru limbile engleza si italiana, efectuez traduceri din diverse domenii. (general, tehnic, juridic, literar) Pot emite factura si chitanta.

Sensuri de traducere:

italiana-romana
engleza-romana
romana-italiana
romana-engleza

Experienta:

Facultatea de Litere
2 ani colaborare cu birouri de traduceri

marți, 21 septembrie 2010

Monica Rostami (olandeza)

Traducator autorizat de Ministerul Justitiei pentru limba neerlandeza (olandeza/flamanda).
Adresa: str. Piata Unirii nr. 7, ap. 35, Iasi.
Tel. 0751 070779

sâmbătă, 18 septembrie 2010

Martin Anca (engleza - franceza)

Traducator autorizat pentru limbile Engleza si Franceza din anul 2005, efectuez traduceri si interpretariat pentru limbile mentionate. La cerere efectuez si deplasari in tara sau strainatate.

Mentionez ca am experienta in cadrul unei companii multinationale si in domeniul relatiilor internationale; am colaborat cu multi parteneri din tara si strainatate si realizez traduceri in/din diverse domenii.

Meditez limba engleza la nivel avansat si limba franceza la nivel incepator.

Sunt deschisa pentru colaborari si parteneriate de orice fel.

Contact: 0744/682895

vineri, 17 septembrie 2010

Ana-Maria Radu (franceza - engleza)

Brasov

traducator autorizat MJ (PFA)

franceza si engleza

mail: a_m_radu1@yahoo.com

telefon: 0761875694

Gabriela Pascale (italiana-catalana)

Traducator-interpret - autorizatie Ministerul de Justitie (italiana-catalana)

Bucuresti

Tel. 0722642119

PFA

gabriela.pascale1@gmail.com

Victoria Breahna (franceza)

Traducator/interpret autorizat de Ministerul Justitiei pentru limba franceza inregistrata la Curtea de Apel BUCURESTI sub nr.16763/2006 ;

Domenii : general si juridic ;

Efectuez pentru publicul larg traduceri autorizate franceza/romana, romana/franceza, fiind vorba de acte civile (diplome, carti de munca, etc) si penale (rechizitorii, sentinte judecatoresti, etc), memorii la CEDO, corespondente personale ; confidentialitate garantata ; redactare computerizata a documentelor si legalizare notariala pentru actele care necesita o astfel de
forma ;

De asemenea, imi ofer serviciile de traducere si translatii simultane franceza/romana, romana/franceza pentru firmele de afaceri, autori, edituri, presa scrisa, posturile radio-tv si pentru publicul larg, cu posibilitatea acompanierii convorbitorilor in tara si in strainatate;

Preturile sunt discutabile de la caz la caz, precizand ca tariful este de 12 ron/2000 caractere cu spatii pentru traduceri (taxele notariale se platesc aparte) si de minim 50 ron/h pentru translatii ;

Date de contact :
E-mail : victoria_breahna@yahoo.com
Tel. fix : 021/242.22.52
Tel. portabil : 0724.69.33.85 non-stop.

joi, 2 septembrie 2010

Contribuabilii vor putea depune toate declaratiile online, prin Ghiseul National, din 25 septembrie

Ministerul Comunicatiilor a finalizat implementarea Ghiseului National, parte a eRomania, unde se vor regasi toate formularele tipizate care vor putea fi completate si transmise de catre contribuabili. Mai mult, raspunsul administratiei va fi comunicat solicitantului tot prin mijloace electronice.

Potrivit MCSI, se realizeaza astfel mutarea ghiseului fizic pe ecranul calculatorului si orice institutie publica va putea primi cereri si transmite rezolutii prin mijloace electronice.

Continuarea aici.

duminică, 29 august 2010

Mirela Camber (italiana - rusa)

Sunt traducator si interpret autorizat de Ministerul Justitiei pentru limbile italiana si rusa. Doresc colaborare pentru traduceri in diverse domenii.Tariful pentru traducerea unei pagini este negociabil, in functie de urmatoarele criterii: volum, dificulatatea textului si timpul de executie.

Sunt disponibila online pentru a prelua comenzi intre orele 09-18, si pot lucra in medie un numar de 10 /pagini pe. zi De asemenei pot lucra si in week-end.

Tariful pe care il practic este de 12 ron/pagina (1 pagina = 2000 caracterecu spatii) ptr italiana si 25 ron/ pagina ptr rusa.

Eliberez factura fiscala si chitanta(PFA)

Domeniile in care am tradus mai mult in ultimii ani sunt:

JURIDIC: contracte, certificate, facturi, acte de societate, statute, acte constitutive, sentinte judecatoresti, etc.;

ECONOMIC: studii de piata, oferte produse, corespondenta comerciala, brosuri, cataloage, prezentari, studii de marketing, etc.;

GENERAL: diplome de studii, documente de identitate, certificate de nastere si casatorie, documente pentru emigrare, curriculum vitae, scrisori de intentie, etc.

str Baltita nr2,bl B 18, sc 3, etj.5 ap 85 sector 4 Bucuresti
telefon: 0216362178 / 0247332929
mobil: 0720822105
e-mail: mirela.camnber@gmail.com , mirela.camber@yahoo.it

Mitea Cornelia (neogreacă)

Traducator autorizat de Ministerul Justitiei pentru limba greaca (din anul 2007).
Absolventa de studii superioare in Grecia.

Constanta
E-mail: greaca2010@gmail.com
Mobil : 0769660848

vineri, 20 august 2010

Powwow Proz la Bucuresti

Dragi Poly-Glotta,

As dori sa va invit la urmatorul powwow organizat in Bucuresti, Romania in 30.09.2010, ora 13.

Powwow-urile sunt intalniri informale ale utilizatorilor proz.com care locuiesc in aceeasi zona (Romania, d.ex.).

Nu ratati sansa de a va intalni colegii de breasla, de a schimba informatii personale de a va face noi cunostinte si de a va simti bine!

Distractia este garantata! Inscrieti-va aici
http://www.proz.com/powwows/3370

Multe multumiri celor care s-au inscris deja.

Daca doriti sa aflati mai multe despre powwow-uri, vizitati:
http://www.proz.com/faq/powwows

luni, 16 august 2010

Cum să ratezi cu spume o traducere banală

Orice traducător poate recunoaşte cu mâna sub diafragmă că nimic nu-i este mai drag ca traducerea unui certificat de naştere. Sau certificate de căsătorie. Sau de deces. Faci frumuşel un document passe-partout în Word, şi apoi îl mobileze cu numele, prenumele, numele tăticului, codul numeric personal şi alte asemenea bagatele. Cum-ţoc cum-poc. Dai cu ciocanul să iasă banul. În timp, dacă nu greşeşti exuberant din tastatură, îţi poţi face o faimă onorabilă în cartier. Ţălu’-mâna, 'mna tra'cătoare. Ţevus, dom’ tra'cător. Toată lumea te iubeşte, tanti din alimentară îţi dă ţie pâinea cea mai albă şi mai pufoasă.

Problemele încep imediat ce are cineva nesimţirea să-ţi solicite mai mult decât traducerea unui certificat. Vine cu o procură. Parşivul! Sau, oribile dictus, cu o sentinţă judecătorească. Alo, ia-ţi foile de aici şi cară-te, 'mna tra'cătoare nu e acasă, s-a dus cu satelitul, la mare, a murit, ce ştiu eu? Tu crezi că domnul tra'cător e Tarzan, să te salveze pe tine de la crocodili? S-a dus la muncă în Spania, la săpat şanţuri, s-a lăsat de traduceri, a trecut printr-o clinică de dezintoxicare şi acum trăieşte în aer curat, taie portocalii cu pânza de bomfaier la câţiva paşi de albastrul Mediteranei... Visuri, dom’le, cine-a văzut traducător prost să se trateze aşa, de capul lui?

Sunt broscoidal. Nu genul care-şi orăcăie (ne)fericirea, nici cel care se înverzeşte de necaz când vede vila şi maşina aproapelui. Sunt, carevasăzică, rece, greu de enervat. Nu mă oftic nici când sunt îmbiat cu pui de baltă. Cu atât mai mult, zic eu, dacă-mi sare muştarul lucrurile sunt grave. Nimic nu se poate compara cu nervii oamenilor calmi, 'ce c-au ruşii un proverb. Aţi văzut vreodată ce cataclism stârneşte mânia broscoiului? Nu? Nimeni? Niciodată? Ce spuneam, erupţiile broscoidalului sunt atât de rare încât imaginea lor lipseşte cu desăvârşire din mentalul colectiv.

Zilele trecute primesc spre traducere o sentinţă judecătorească pronunţată în Spania. Beneficiarul îmi trimite şi traducerea pe care o avea şi, din varii motive, nu-i mai slujea. Cred că pierduse ultima pagina, sau cam asa ceva. Mă ofer s-o verific şi s-o ştampilez în urma unei reduceri sensibile de preţ. Traducerea mai servise înainte, mă gândesc că e bună. Încep să citesc. Compar. Şi încep să mă dau cu capul de toate florile de nufăr, de fiecare fir de papură din baltă. E monstruos ca un cap de crap cu ochii boldiţi, sinistru ca o barză care dansează step pe fond de beţie involuntară incompletă, absurd ca un pui de om care dă cu pietre în baltă. Nu e un asasinat cu premeditare, scurt şi izbăvitor, e o ploaie de lovituri cauzatoare de moarte, apoi de înviere, apoi iar de moarte, iar de înviere, până rămâne textul crăcănat între două limbi.

Bula 1. “Divorcio contencioso” în original. Traducere criminală: “Divorţ contencios”. În realitate este vorba despre “cauză de divorţ” şi nimic mai mult. Contenciosul e un diferend, e un conflict, iar în dreptul românesc apare sub formele “contencios administrativ”, “contencios constituţional” şi “contencios internaţional”. Codul familiei (Legea 4/1954, cu modificările ulterioare) nu contine cuvântul “contencios”. La câtă jurisprudenţă şi doctrină am parcurs pe tema dreptului familiei (puţin sub 1000 de pagini, recunosc, cam puţin), pot confirma absenţa. Apariţia sintagmei într-o traducere e la fel de neplăcută ca efectul unei dinamite detonate pe fundul unui lac de un pescar amator.

Bula 2.Procurador” tradus prin “procuror”. Asta trebuie musai vizualizat. Tanti Adela Adela vrea să divorţeze de nenea Costel Costel. Ea vine cu un avocat la toarta stângă, şi cu un procurador-procuror la cea dreapta. El vine cu un avocat la toarta stângă (oac!, ce plictiseală), şi cu un procurador procuror la cea dreapta. Cer de comun acord divorţul. Il obţin. Toată lumea pleacă fericită acasă. Procuradorii-procurori au uitat tot în materie de infracţiuni, de pedepse, de măsuri educative. Traducătorul traduce cu mina plictisită a unei cămile care mestecă gumă extrastrong, pentru respiraţie proaspătă. Ministerul Justiţiei te îmbie cu autorizaţii, numai să vrei şi eşti uns traducător din cap până-n picioare. Nimeni nu pricepe nimic din traducere, dar ce contează, Dreptul e o chestie foarte esoterică.

Bula 3. “L.E.C.” tradus vânjos prin “L.E.C.”. Dacă n-ar fi perversiune sexuală, mi-ar veni să bat traducătoarea cu cureaua pe fundu-i imberb. Dar nu, că e din piele. Cureaua. Despre fund n-am nicio intuiţie. Măi vaco, sau bou ce-ai fi, nu te discriminez. Deschide goagălu’ şi tastează suav L.E.C. Ai să remarci că este vorba despre Ley de Enjuiciamiento Civil. Desigur, s-ar putea să nu ajungi niciodată de aici la Codul de Procedură Civilă. Mda. Nu ştiu dacă te poate depana cineva fără să-şi bage şurubelniţa în tine.

Bula 4. “Se han observado las prescripciones legales en la tramitación de este proceso” tradus prin “Se constată procedurile legale în derularea acestui proces”. Oac! Observar nu este doar a observa, ci şi a respecta. În engleză la fel. În franceză la fel. În română la fel. Mă rog, şi în spaniolă. Deci nu se constată la mişto nimic, se respectă prevederile (nu prescripţiile). Propun: “În materie procedurală, s-au respectat prevederile legale.” Procesele sunt reglementate minuţios de coduri de procedură, care cuprind prevederi interesante despre când să vorbeşti, când să taci din gură, ce să spui când ai ceva de zis, precum şi ce să zici când n-a mai rămas nimic de spus.

Bula 5. Zice-se: “la ley personal común de los cónyugas litigantes” şi se traduce mărunt şi apăsat prin “legea comună a persoanei privind părţile care pledează”. Alo, mă sufoc, ridică-ţi tenisul de pe botul meu că până-mi adaptez rectul la aerisire mor şi intru la specii dispărute. Aşa, acum e mai bine. “Ley personal” este legea naţionalităţii, nefiind în stare să ne face o lege pentru fiecare bordei nici măcar în chestiunile arzătoare. Cónyugas litigante sunt părţi în litigiu, din fericire nimeni nu e obligat să piardă un proces în urma pledoariei personale, până la urmă la ce-ar mai fi buni atunci avocaţii? Pleznesc versiunea personală: “legea naţională comună a consorţilor în litigiu”. Plictisitor. Trist. Dar corect.

Bula 6. “La vivienda familiar” nu este “convieţuirea familială”, ci “locuinţa familială”. Deşi, vivir – vivienda, au un aer aşa... familial. Lasă, că nici “constar” nu-i “a constata”, ştiu, e nedrept, ci “a reieşi cu claritate”. Faux amis, le spun francezii. False friends, spun biftecii. Zi-mi cu cine te asemeni ca să-ţi spun cât de deosebiţi sunteţi. Zi-mi cine-ţi traduce ca să-ţi spun cât de tare te arzi.

Bula 7 (sub forma unui băţ băţos dat cu capul de baltă): “El art. 42 del Código Civil rumano establece que los Tribunales decidirán al dictar el divorcio, a cual de los padres se les confiaran los hijos menores de edad” devine marinpredian “Art. 42 din Codul Civil românesc stabileşte că Tribunalele vor decide pronunţarea divorţului, iar copiii minori vor fi încredinţaţi părinţilor.” Au, au, salvaţi-mă, aş orăcăi dar nu mai ştiu cum, îmi vine să behăi, sa mugesc, să grohăi, sa votez in Parlament, să urlu a pustiu de traducere. Tribunalul nu decide nimic, competenţa în materie de divorţuri o are Judecătoria, sensul spaniol este cel de “instanţă judiciară”, aşa că traduci prin “judecătorie”, sau prin “instanţă” şi gata, ai scăpat. Apoi se decide cărui dintre părinţi îi vor fi încredinţaţi minorii, nu că vor fi încredinţaţi părinţilor. Ştiu, subtil, nespus şi nedrept de eterice propoziţiile astea.

Bula 8 (încolăcită): “la madre asumirá la guarda y custodia así como la patria potestad del menor”. Emoţii, multe emoţii, aşa sunt sentinţele de divorţ, dar lasă, le prefer faţă de oroarea stârnită de sentinţele penale. Traducere în trombă, cu ieşire repetată în decor solid: “mamei i se va încredinţa protecţia şi custodia minorului”. Atât. Scurt. Dar cu “patria potestad” ce-ai avut, maica? Ocrotirea părintească. Ha! Despre asta vorbesc. Nu este în dicţionar? Da, ştiu, nu este. Dar rolul traducătorului este să fie mai bun decât dicţionarul, mai gălăgios decât peştele, mai graţios decât hipopotamul. Altfel n-are haz.

Bula 9 (pleşuv-erectă): “No procede realizar pronunciamiento sobre costas, debiendo cada parte abonar las costas causadas a su instancia y las comunes por mitad.” Tropotind tra'cea tra'cătorul, cu ochii injectaţi la vederea mantiei roşii a clientului: “Nu se precizează costurile, fiecare parte va suporta costurile cauzate de acţiunea în instanţă şi bunurile comune pe jumătate.” Dacă “instancia” se traduce întotdeauna prin instanţă, sunt gata să mă împuşc letal cu un pistol cu apă, numai să-mi iau cu ceva suferinţa asta şi s-o arunc pe gârlă. Cât priveşte “las comunes”, când nu e vorba despre comune ca unităţi administrative, e tot ce avem în comun, fie şi o aluniţă zvârlită genetic în acelaşi loc la doi fraţi pătaţi, trei fraţi pătraţi, patru fraţi drogaţi. N-are treabă cu bunurile, huo! 'ducătorule, nu anticipa.

Bula 10 (după care nimic nu va mai urma, şi nu din lipsă de prostii, ci din necesităţi urjente de rebroscoidizare): “La vivienda familiar sita en la calle xxx, quedará en uso y disfrute del demandante, pudiendo el otro progenitor retirar sus objetos y efectos personales y de su exclusiva pertenencia, previo inventario, tanto de lo que permanece en la vivienda, comode lo que extraiga el que la abandona.” Aer, mult aer. Ne scufundăm în traducere, ochii şi apneea: “Locuinţa aflată pe strada xxx, va rămâne în folosinţa mandantei, putând ca celălalt părinte să-şi retragă obiectele şi lucrurile personale care îi aparţin exclusiv, prin inventariere anterioară, atât din lucrurile care există în locuinţă cât şi din cele pe care le va lua cel care o părăseşte.”

Demandante egal mandante? Oh, colţi de elefant, cum aţi putut? Ah, păsări ale cerului, unde v-a fost găinaţul? Ce-aţi frecat, preaputernice râme care aţi arat anul trecut mai multe ha din fondul arabil naţional decât toate tractoarele la un loc? De ce, în genunchii mei flexaţi de broască mă prosternez, de ce zar pierdut sub canapea, ai permis ca demandante să fie tradus prin mandante, după o logică proprie urechii muzicale a acestui traducător în serie dat in urmarire generala? M-aţi părăsit, categoric. M-aţi congelat, forţe din genuni, iar traducătorul umblă liber, executând următoarea victimă în timp ce eu o frec aici de-un text, în loc să-mi văd de ale mele.

Şi cum, oh parpalaci, prepeleci, paradraci, cum ar putea cineva să sune retragerea obiectelor sale personale prin inventariere anterioară? Ocluzie logică, paralizie a gândirii, metastaza raţionamentelor, mii de prepuţuri! Şi cum ar putea retrage cineva din ceea ce există undeva, dar şi din ceea ce va lua în timp ce retrage? Care obiect cinstit, ce faţă de masă preadalbă, ce ciorab desperecheat s-ar lăsa manipulat şi trădat în halul acesta? Şi uite, nu mă abţin, 10 bis: “Se acuerda la disolución del régimen económico matrimonial y de la sociedad de gananciales.” Vruuummmm, derapaj, re-vruuummm: “Se aprobă desfacerea căsătoriei conform legii române şi a bunurilor comune.” În numele serviciului de farfurii de porţelan de la naşa de cununie, se aprobă divorţul! Bre, trădătorule, de regimul matrimonial al comunităţii bunurilor n-ai auzit? Cum adică? Adică ce-i al bărbatului tău e al lui personal, nu-ţi bagi nasul, ce-i al tău e al vostru, art. x alineatul y C.fam.

Gata, s-au terminat. Nu erorile, ci nervii şi răbdarea mea. Traducerea asta e bună de dat la peşti, dar nu încercaţi la răpitor, nici fitofagul nu se spurcă cu aşa ceva. De congelat şi de deversat la pangasius, specie miraculoasă dedată la pipi congelat de vacă şi hormoni procesaţi din embrioni pe care nu i-a mai vrut mama lor. Un deliciu de peşte, dacă borăşti când e în tigaie nu mai ai nevoie de ulei la prăjit, dacă decartezi când l-ai lopătat în farfurie se cheamă ca ai sos marinat. Poftă bună!

duminică, 15 august 2010

Din categoria No comment

Iubitoarele de cumpărături şi frumuseţe ştiu de ce. P.S. Produsul este minunat, n-are nicio legătură cu traducerea etichetei.

Postări populare

Google