Verdes Viorica (engleza)

PFA din Galati ofera servicii de traducere / interpretariat in/din lb. engleza in domeniile: economic, tehnic, IT, medical, juridic, etc., de cea mai buna calitate.
Telefon: 0745 251 273

Lui Big Ben, with love

Mnoa, deci mă uit puţin la traficul pe ziua de ieri, chestie pe care îndeobşte n-o fac, nu că nu mi-ar păsa cantitatea de cititori la hectar pe care o are acest blog, doar că prefer să-l citesc pe Robert Musil mai degrabă decât rapoartele de pe Google Analytics. Asta dacă am de ales, desigur. Nu ştiu ce m-a pălit adineaori să arunc o geană pe trafic, să văd cum a mai devenit problema. E şase dimineaţa. De regulă la ora asta zăresc un pui de somn fugind spre dormitor, şi mă ridic automat să-l prind, până pe la şapte, când mă trezesc de-a binelea, să prind bonul cu nr. 1 la un Notar. Nu ştiu de ce, am o preferinţă pentru ăsta, e cu ochi cârpiţi de secretare şi miros de cafea.

Numai că ce-mi văd ochii, traficul s-a dublat. Da, ştiu, scriu frumos de la mama mea, atac probleme importante pentru naţiune, serialul meu despre închiderea birourilor ilegale tinde să devină o epopee, ce zic eu?, o adevărată telenovelă. Dar chiar aşa, să se dubleze traficul peste noapte? Pe când un Pulitzer pentru bloguri de nişă? Mă dezumflu lejer când văd linkul care mi-a adus pleaşca.

Aşadar, o colegă, Dasa Suciu, a binevoit să posteze un link către un articol elaborat de je în urmă cu vreun an. Mersi, Dasa, eşti o drăguţă! Ooo, dar ce-mi văd ochii opiniile exprimate în articolul meu suscită opoziţie? “Cu referire la linkul de mai sus, el contine foarte multe neadevaruri si o dorinta vadita de a manipula. Intregul site e realizat in aceasta maniera." Derutant. Dar să ne aplecăm spre argumentele lăbărţate de Big Ben pe monitor, atât cât ne permit dioptriile din dotare: “A auzit cineva pina acum de un traducator care sa fi avut de suferit pentru ca a dat incheieri in alb?!! Si-a pierdut cineva autorizatia sau a fost chemat in instanta pentru fals sau uz de fals?!! Eu unu n-am auzit.. ! Nu zic sa dati incheieri, dar nici sa panicam lumea cu false probleme.”

Deci, argumentul lui Big Ben este acela că dacă n-am auzit personal ca un traducător să fi fost ţepuit mişeleşte de un birou de traduceri, atunci acest lucru nici nu s-a petrecut. Iar dacă nu s-a petrecut, nici nu se poate petrece. Asta se cheamă logică cu rază scurtă de acţiune. Interesant este că Big Ben nu îndeamnă pe nimeni să trimită aiurea încheieri de legalizare în alb. Deci e de acord cu punctul meu de vedere. Numai că nu se poate întâmpla nimic dacă trimiţi (e o “falsă problemă”, vezi mai sus). Deci nu e de acord cu mine. El e de acord cu mine, deşi blogul meu “conţine foarte multe neadevăruri”. Doar că nu e de acord cu nimic din ceea ce scriu eu. Noroc că nu e pus în situaţia fatidică de a trece strada. Ar trece-o. Însă, concomitent, ar rămâne şi pe trotuar. Eventual, pe ambele trotuare.

Ia să-l căutăm noi puţin pe Big Ben de ouă, având în vedere că la capitolul cotcodăcit e soprană. Şi tenor puţin. Ba chiar şi contrabas, mai ales atunci când se screme. Profilul lui Big Ben de pe proz nu ne spune nimic despre background-ul lui ca traducător. Dar şi tăcerea ne transmite o informaţie: în mod cert Big Ben nu-şi câştigă pâinea cu ochii prin dicţionare. Altfel, am şti pe ce perechi de limbi lucrează, am vedea întrebări puse altor traducători, răspunsuri, preţuri, tot tacâmul obişnuit. Ia stai aşa, oare nu cumva se ocupă, ptiu drace!, de intermediere? Cum să zic, oare nu cumva are o dugheană la şosea pe care a afişar ceva de genul:



Ho, Big Ben, nu da cu parul, am dat şi eu un exemplu. Ia să-ţi dau un otrocol pe google să vedem cum stai pe acolo. Hopaaa, iată şi cuibarul orătăniei:

S.C. Big Ben Translations S.R.L.
CUI: 18926978
Nr. înmatriculare: J13/2464/2006
str. Farului nr. 12, Constanta
tel: 0341431374
tel: 0741112521

Deci Big Ben nu este o persoană fizică, ci una juridică :-) Păi spune aşa, tanti Sereleu. Ia să vedem dacă nenea Big Ben câştigă o pâine albă şi pufoasă din traduceri, sau dimpotrivă, o coajă mucedă. Vai, vai, vai, dar ce-mi văd ochii?



Sursa foto aici.

În 2007 S.C. Big Ben S.R.L. a chert, vorba lui Lucian Blaga (ce cult pot să fiu!) peste o sută de milioane de lei? Pe care i-a adus Big Ben în buzunar de acasă, ca să plătească chiria la spaţiu, facturile de curent electric, femeia de servici şi nu în ultimul rând traducătorii? După care în 2008 Big Ben a repetat manevra cu încă şaptezeci de milioane? Bre, Big Benule, de ce nu-ţi scoţi tu o autorizare pe frangleză, ca tot omul, să ştii că sigur ieşi în profit. Sau stai aşa, am uitat, tu nu eşti om, eşti o ficţiune juridică (zice doctrina) care nu poate fi autorizată în baza Legii nr. 178/1997. Pfoai, ce păcat.

Bun, înţeleg că nu prea mă iubeşti, şi blogul acesta n-are cum să-ţi pice bine la burta ta pufoasă de plimbător de acte. Mă bucur că mă citeşti, şi sunt sigur că eşti unul dintre fanii acestui blog, în special al serialului Cum să închizi un S.R.L. care intermediază traduceri autorizate. Sau pe toate. Nu ţi-l dedic, nu insista, nici Aniela nu este dedicat unui telespectator anume. Hai să-ţi fac o promisiune. La vară vin la mare. Mă scarpin pe burtă, mă prăjesc la soare, mă bălăcesc în apă. Merg cu familia la Delfinariu, în port, trag o raită şi pe la Bookfest. Merg la catedrală, mă duc şi la moscheie. Într-o după-amiază însă, am să trec prin faţa dughenei tale, deghizat în japonez cu aparatul foto la gât. După care am să-ţi fac plângere la Poliţie, la Garda Financiară, la Oficiul pentru Protecţia Consumatorului şi la Inspectoratul Teritorial de Muncă. O să fie o chestie amuzantă, pentru o după-amiază la mare. Asta, fireşte, dacă nu intri în legalitate până atunci. Te pup. Şi ţine aproape. Ai ocazia să vezi exact ce ilegalităţi faci, şi cum să intri şi tu în rând cu lumea. Cu lumea care respectă legea, pricepi?

P.S. Acest post va fi considerat un pamflet si tratat ca atare.

Cum să închizi un S.R.L. care intermediază traduceri autorizate. Sau pe toate (episodul 7)

Vezi episodul 1.

Vezi episodul 2.

Vezi episodul 3.

Vezi episodul 4.

Vezi episodul 5.

Vezi episodul 6.

E 4 dimineaţa, ora când brutarii coc pâinea (mă rog, cuptoarele brutarilor), traducătorii coc traducerile ca să le predea a de pe o zi pe alta, iar intermediarii sforăie, trag pârţuri în aşternut şi se întorc cu greu de pe o parte pe alta. Eu tocmai am lins erotic plicul cu petiţia pentru Inspectoratul Teritorial de Muncă. În zilele din urmă m-am plimbat prin Codul Fiscal, Codul muncii, eterna Lege 178/1991, Legea 36/1995 a notarilor publici şi altele. Am trudit, dar sunt edificat. Iată şi textul:


Către Inspectoratul Teritorial de Muncă al judeţului meu,


Subsemnatul, eu (altul n-am), identificat cu Cartea de Identitate serie xx nr. xxxxxx, CNP xxxxxxxxxxxxx, în calitate de traducător autorizat pentru limba xxx cu Autorizaţia nr. xxxxx, eliberată de Ministerul Justiţiei şi Libertăţilor Cetăţeneşti, aş dori să mă lămuriţi în privinţa unei situaţii existente actualmente în domeniul traducerilor din România. Fac referire la activitatea unor S.R.L.-uri care intermediază înscrisurile legalizate notarial şi executate în exclusivitate de traducătorii autorizaţi de Ministerul Justiţiei şi Libertăţilor Cetăţeneşti.

Voi descrie succint situaţia, făcând trimiterile legale acolo unde acestea se impun. Activitatea S.R.L.-urilor în speţă se prevalează de codul CAEN 7485 “Activităţi de traducere şi secretariat”, reglementare ce dă dreptul la executarea, în măsura competenţei, de activităţi de traducere şi interpretariat diverse (texte economice, beletristice, tehnice ş.a.).

Concomitent, există o lege specială, Legea nr. 178/1997 pentru autorizarea şi plata interpreţilor şi traducătorilor folosiţi de Consiliul Superior al Magistraturii, de Ministerul Justiţiei, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Parchetul Naţional Anticorupţie, de organele de urmărire penală, de instanţele judecătoreşti, de birourile notarilor publici, de avocaţi şi de executori judecătoreşti. Această autorizare vizează strict activităţile de traducere de înscrisuri şi de interpretariat juridic şi se adresează în mod explicit şi exclusiv persoanelor fizice, conform art. 2: “Activitatea de interpret si/sau de traducator pentru instantele judecatoresti, parchetele de pe langa instantele judecatoresti, organele de cercetare penala, birourile notarilor publici, avocati si pentru Ministerul Justitiei se efectueaza de persoane atestate in profesie si autorizate de Ministerul Justitiei.” Regulamentul de punere în aplicare a Legii nr. 178/1997, la art. 9 menţionează: “Selectarea interpretilor si a traducatorilor se face de catre beneficiarii prestatiei, numai dintre persoanele autorizate in acest scop si inregistrate la tribunale.”

Nu trebuie neglijate nici prevederile specifice din Legea nr. 36/1995, a notarilor publici şi a activităţii notariale, care reglementează în mod explicit activitatea de traduceri autorizate ca parte componentă a activităţii notariale, confer mai cu seamă art. 14: “Notarul public sau notarii publici asociaţi, titulari ai unui birou, pot angaja notari stagiari, traducatori, alt personal de specialitate, precum şi personal administrativ şi de serviciu”, art. 94: “Pentru efectuarea traducerii, dacă aceasta nu este facută de notarul public autorizat în acest scop, traducatorul atestat potrivit legii, care a întocmit traducerea, va semna formula de certificare a acesteia, iar notarul va legaliza semnatura traducătorului. Legalizarea semnăturii traducătorului se poate face şi după specimenul de semnatură depus la biroul notarului public.

Daca înscrisul se traduce din limba romana într-o limba straina sau dintr-o limba străină în altă limbă străină, atât certificarea traducerii, cât şi legalizarea semnăturii traducătorului de către notarul public se vor face şi în limba străină în care se face traducerea.” După cum se ştie, regimul birourilor notarilor publici nu este reglementat prin Legea nr. 31/1990 privind societăţile comerciale.

După cum desigur ştiţi, profesia de traducător face parte din grupa profesiilor liberale, şi este menţionată implicit la alin. 3, art. 46 al Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal (Constituie venituri din profesii libere veniturile obtinute din exercitarea profesiilor medicale, de avocat, notar, auditor financiar, consultant fiscal, expert contabil, contabil autorizat, consultant de plasament în valori mobiliare, arhitect sau a altor profesii reglementate, desfasurate în mod independent, în conditiile legii.) şi explicit într-o enumerare mai generoasă în Normele metodologice, Cap. II. Venituri din activităţi independente, pct. 47 (Sunt considerate venituri din profesii libere veniturile obtinute din prestari de servicii cu caracter profesional, desfasurate in mod individual sau in diverse forme de asociere, in domeniile stiintific, literar, artistic, educativ, si altele, de catre: medici, avocati, notari publici, executori judecatoresti, experti tehnici si contabili, contabili autorizati, consultanti de plasament in valori mobiliare, auditori financiari, consultanti fiscali, arhitecti, traducatori, sportivi, precum si alte persoane fizice cu profesii reglementate.)

Acestea fiind spuse, vă rog să aveţi amabilitatea să-mi lămuriţi cadrul legal în temeiul căruia o Societate cu Răspundere Limitată sau orice altă entitate juridică, alta decât cele enumerate explicit de Legea nr. 178/1997, poate să colaboreze cu o persoană fizică autorizată de Ministerul Justiţiei şi Libertăţilor Cetăţeneşti în vederea săvârşirii unor fapte de felul următor: S.R.L.-ul contactează 1, 2, ... n astfel de traducători autorizaţi în baza Legii 178/1997 cărora le promite să le furnizeze comenzi pentru traduceri de înscrisuri. Concomitent, S.R.L.-ul afişează o reclamă pe care scrie un mesaj de tipul “S.C. XXX S.R.L. – Traduceri autorizate, legalizare notarială, apostila de la Haga”. Menţionez, deşi este evident, că Ministerul Justiţiei şi Libertăţilor Cetăţeneşti nu a eliberat niciodată nicio autorizaţie pe numele niciunei persoane juridice, dat fiind textul legii speciale care nu permite şi nici nu a permis vreodată acest lucru, în niciuna din versiunile sale. Clientul solicită efectuarea traducerii fiind convins că se adresează direct unui profesionist. Administratorul firmei nu dezvăluie că este un intermediar, şi o transmite mai departe la traducător, nu înainte de a preleva un comision din preţul pretins beneficiarului (30%, până la 70%). Ulterior, clientul primeşte traducerea legalizată, iar S.R.L.-ul eliberează factură în nume propriu, ca şi cum ar fi executat în mod direct traducerea, sau ca şi cum ar fi vorba despre o marfă cumpărată şi vândută mai departe, împreună cu un adaos comercial.

Vă rog să-mi spuneţi care este deci temeiul legal al acestei colaborări, care este exact tipul de relaţie de muncă între traducătorul autorizat de Ministerul Justiţiei şi Libertăţilor Cetăţeneşti şi S.R.L.-ul înregistrat la Registrul Comerţului. În cazul în care există posibilitatea ca cele două părţi să semneze un contract de prestări servicii, vă rog să-mi trimiteţi un astfel de contract în alb, care să permită traducătorului să vândă un serviciu necomercial, iar S.R.L.-ului să transforme în act de comerţ acest serviciu public.

De asemenea, în situaţia în care un traducător autorizat de Ministerul Justiţiei şi Libertăţilor Cetăţeneşti poate fi angajat cu contract de muncă (pe termen nedeterminat, sau determinat, cu normă întreagă sau fracţiune de normă), vă rog să-mi puneţi la dispoziţie un astfel de contract în alb, care să permită angajatorului să-şi subordoneze un specialist autorizat în baza unei legi speciale. Cu certitudine, dacă un S.R.L. poate angaja un avocat (altfel decât prin obişnuitul contract de asistenţă avocaţială), un medic, un antrenor sportiv, în vederea obţinerii de profit de pe urma activităţii acestora, atunci ar putea angaja şi un traducător.

În măsura în care ceea ce vă cer este imposibil de furnizat, altfel spus un S.R.L. nu poate încheia cu un traducător autorizat de Ministerul Justiţiei şi Libertăţilor Cetăţeneşti nici un contract de prestări-servicii al cărui obiect să fie comenzi ipotetice în momentul semnării lui, nici un contract individual de muncă, la fel cum niciuna dintre profesiile liberale nu-şi poate presta activitatea în cadrul unei entităţi comerciale, vă rog să-mi spuneţi cine are autoritatea de control în cazul unei plângeri care să furnizeze o listă de S.R.L.-uri campioane la astfel de practici abuzive.

aici, azi Semnătura [caligrafie grupa mare]

Noua mea strategie în chatul cu autorităţile, este să le explic: iată, aceasta este ciuperca, formată din picioruş, guleraş, pălărioară roşie focoasă şi punctuleţe albe deasupra. Vă rog să-mi spuneţi dacă nu cumva este Amanita muscaria, eu nu ştiu, voi sunteţi experţii :-)

Vaaaai, cei greu vor trece urmatoarele 30 de zileeee :-)

Amuzant

Link catre prezentarea programului SDL Trados Studio 2009

Stimati traducatori,

Va multumim pentru interesul dvs. fata de produsele si solutiile SDL Trados si pentru inregistrarea la webinar-ul din data de 23.09.2009.

Apreciem mult participarea majoritatii dintre dvs. la acest seminar online, primul de acest fel in Romania.

Consideram ca utilizarea si constientizarea avantajelor unui instrument CAT in activitatea de traducere este esentiala si deoarece am observat interesul dvs. fata de acest program, am hotarat pregatirea unor viitoare seminarii online despre Memoria de Traducere, MultiTerm, WinAlign, AutoSuggest si nu in ultimul rand, despre Project Management in SDL Trados Studio 2009.

Dorim sa va oferim aceste prezentari pentru ca stim cat este de importanta cunoasterea avantajelor si a modului de lucru cu un software inainte de achizitionarea acestuia.

Tocmai din acest motiv, asa cum am mentionat si in prezentare, va putem oferi gratuit o licenta demo pentru 30 de zile pentru a testa produsul. (comanda se face prin completarea formularului din atasament).

In continuare, va oferim tuturor si in special celor care nu au reusit sa participe la webinar, link-ul catre prezentarea programului SDL Trados Studio 2009 (in limba Romana):

https://sdl.webex.com/sdl/lsr.php?AT=pb&SP=EC&rID=23064052&rKey=c3e261d2a6c4e109

Pentru a viziona prezentarea faceti click pe butonul "Playback".

Vizionare placuta!

Mai multe informatii despre produsele SDL Trados si despre ofertele noastre le gasiti pe website-ul nostru.

Va reamintim celor care ati participat la webinar ca pana la data de 25 octombrie 2009, este valabila oferta aniversara SDL Trados cu 20% discount pentru programul SDL Trados Studio 2009.

Pentru orice informatii suplimentare, va stau cu placere la dispozitie.

Va multumesc pentru timpul acordat.


Cu deosebita consideratie,

Heino Dama
Marketing Manager

Authorized SDL TRADOS Reseller in Romania

Professional Translations SRL
1 Ovidiu Balea street
300410 Timisoara, Romania
Phone: +40 730 90 32 80
Fax: +40 256 47 52 29
E-mail: trados@professional-translations.ro
www.professional-translations.ro

Professional Translations SRL
12 Pompiliu Stefu street
300367 Timisoara, Romania
Registered Office: Timisoara, Romania
Incorp. No.: J35/3441/2005
VAT Code No.: RO18076982

Punctul de vedere al Uniunii Naţionale a Traducătorilor Autorizaţi din România (V)

Vezi partea I.

Vezi partea a II-a.

Vezi partea a III-a.

Vezi partea a IV-a.


E. PSEUDO CONTRACTELE

Temeiul contractual invocat de cei ce se comportă astfel este un „contract de colaborare” (!?) între traducătorul autorizat şi societatea comercială. Un astfel de contract se încheie în vederea comercializării de înscrisuri, de cele mai multe ori este vorba de acte notariale sau apostilate/supralegalizate, ceea ce nu poate face obiectul unui contract al vreunei activităţi comerciale legale.

Mai mult decât atât, traducătorii sunt trataţi ca angajaţi cu eludarea încheierii unui contract de muncă şi neplata contribuţiilor obligatorii la stat. Se ştie că atunci când volumul de muncă depăşeşte mai mult de două ore pe zi este obligatorie încheierea unui contract de muncă ce urmează să fie înregistrat la inspectoratul teritorial de muncă. Dacă ţinem cont de faptul că pentru examenele de traducător de două ore Ministerul Culturii foloseşte standardul de pagină de 2000 de caractere, că ultimul ordin comun al Ministerului de Justiţie şi Ministerului de Finanţe stabileşte standardul de pagina la formatul A4, arial, 12, la un singur rând (adică aproximativ 4000 de caractere pe pagină), rezultă că la un număr mai mare de 2,5 pagini pe zi ar fi necesară încheierea unui contract de muncă. Timpul de lucru se prelungeşte efectiv şi prin alte operaţiuni suplimentare care la examenele organizate de Ministerul Culturii nu se fac: fotocopierea şi semnarea documentelor pentru arhiva notarului public, corectarea documentelor, tipărirea documentelor, capsarea documentelor etc…

Pe de altă parte însă contractele individuale de muncă ar putea avea ca obiect numai traduceri de altă natură, aşa cum am mai spus: culturale, ştiinţifice, simple date şi fapte, în nici un caz activităţile prevăzute de legea 178/1997. Normal ar fi ca aceşti traducători care colaborează cu firmele de traduceri să aibă încheiat cu acestea un contract individual de muncă pentru care să primească salariu şi să se plătească obligaţiile faţă de stat, iar pentru activităţile care excedă contractului individual de muncă (activităţile desfăşurate conform Legii 178/1997) să se procedeze distinct, traducătorul furnizând beneficiarilor direcţi documentele traduse şi dovezile de încasare a plăţilor efectuate.

Pe de altă parte, societăţile comerciale nici nu sunt autorizate prin lege (instituţiile şi autorităţile abilitate în acest sens sunt nominalizate expres de legea 178/1997) să încheie cu traducătorii autorizaţi de MJ contracte civile de prestări servicii.

Contractele de colaborare, nefiind înregistrate nicăieri, pot să dispară pur şi simplu. În plus, dar nu în ultimul rând, ele creează confuzia dintre persoana fizică autorizată şi cea juridică neautorizată, situaţie sancţionată de codul civil prin stingerea dreptului activ şi pasiv, condiţie suficientă pentru anularea tuturor documentelor astfel întocmite. De aceea, dată fiind netemeinicia legală a acestor contracte de colaborare, se impune ca ele să fie identificate şi declarate nule cu toate consecinţele care decurg din aceasta, în special în ceea ce priveşte plata obligaţiilor faţă de stat.

Mai mult decât atât, la încheierea acestor contracte traducătorilor nu li s-au comunicat toate detaliile, riscurile, care, dacă ar fi fost cunoscute, ar fi dus la nesemnarea contractelor de către traducători.

Cum să închizi un S.R.L. care intermediază traduceri autorizate. Sau pe toate (episodul 6)

Vezi episodul 1.

Vezi episodul 2.

Vezi episodul 3.

Vezi episodul 4.

Vezi episodul 5.

Natură moartă cu intermediari ilegalişti pe piaţa traducerilor autorizate

Un nou birou la orizont, pardon: într-un gang. L-am pozat şi pe stânga şi pe dreapta, uite-aşa se joacă fata. Poza unu (antivomitiv, duză dublă):



Aşadar, în această dugheană traducătorul traduce înfrăţit cu cosmeticiana care face epilări frontale, bilaterale şi anale. Absolut apocaliptic. Leul înfrăţit cu mielul, lupul cu purcelul, traducătorul cu coafeza. Traducătorul autorizat de Ministerul Justiţiei bărbiereşte documente, coafeza pune bigudiuri la traduceri.

Când traducătorul se plictiseşte de fastidioasa lui muncă trece la epilări frontale, dorsale, intercostale şi inghinale. Când coafeza se sicti de mătreaţă şi păr în urechile clienţilor trece la călătorii nostalgice prin dicţionare şi enciclopedii. Şi încă o dată, măi flăcăi (antivomitiv again!):



Şi pentru că toate trebuie să poarte un nume, acesta se va numi Biroul 4 bis, în memoria Biroului 4 care s-a închis prematur, fie-i memoria ştampilată! Cei care vor să-şi amintească incredibilele şi neasemuitele întâmplări legate de Biroul 4 sunt rugaţi să citească episoadele 1 şi 2.

Scrie mail-ul tău aici sa să primeşti fiecare postare nouă:

Serviciu furnizat de FeedBurner

Punctul de vedere al Uniunii Naţionale a Traducătorilor Autorizaţi din România (IV)

Vezi partea I.

Vezi partea a II-a.

Vezi partea a III-a.

D. LEGALIZAREA TRADUCERII

1. Documentul astfel asamblat este dus la un notar public. Aici se disting trei situaţii:

a) Documentul este dus la notarul public de către un angajat al biroului. Considerăm că această practică este incorectă întrucât beneficiarul este posesorul actului şi partea care se va folosi de el. Pentru că practicile incorecte despre care am scris până acum sunt foarte bine cunoscute în mediul notarilor publici credem că notarul are obligaţia de a informa partea despre conţinutul îndoielnic al actului (există îndoiala că traducătorul autorizat ar fi efectuat traducerea, paginile nu sunt numerotate, formula de legalizare e pe o pagină separată, lipseşte ştampila de continuitate între pagini a traducătorului, beneficiarul nu l-a văzut pe traducător, beneficiarul nu poate furniza notarului documente fiscale care să ateste că traducerea a fost legal efectuată chiar de traducător etc.…).

Precizăm că legalizarea semnăturii traducătorului este doar o procedură admisă în cadrul actului notarial de legalizare a traducerii. Actul îndeplinit de notarul public este, de fapt şi de drept, legalizarea traducerii. Prin încheierea de legalizare notarială notarul public legalizează într-adevăr semnătura traducătorului, dar formalitatea notarială nu se opreşte aici. Notarul public pune pentru continuitate ştampila sa între file, iar în speţele în discuţie transformă un act discontinuu într-un act continuu. Transformarea traducerii din înscris fără valoare juridică în act cu valoare juridică este numai şi numai de competenţa notarului public şi acesta poartă toată răspunderea pentru îndeplinirea corectă sau defectuoasă a lui. Viciile la întocmire care relevă un conţinut îndoielnic sunt şterse cu buretele, iar înscrisul are acum sigiliul şi semnătura notarului public, adică are elementele cerute de Legea 36/1995 pentru a fi act de autoritate publică. Producerea efectelor juridice de acte cu multe vicii la întocmire nu ar fi posibilă fără concursul notarilor publici.

În plus, documentele fiind întocmite printr-o societate comercială, notarul devine susceptibil că se implică indirect într-o activitate comercială sau chiar că el ar fi creierul acestor operaţiuni.

Mai credem că atunci când notarul constată viciile la întocmire amintite mai sus ar avea şi obligaţia anunţării organelor judiciare.

Suntem convinşi că cei mai mulţi notari publici nu comit asemenea greşeli şi că Uniunea Naţională a Notarilor Publici din România va găsi modalităţi reale şi eficiente de a stopa definitiv acest fenomen nociv. Traducătorii autorizaţi colaborează în general excelent cu notarii publici, puţinele excepţii de o parte şi de alta nu pot în nici un fel să denatureze această bună colaborare. Suntem convinşi că Uniunea Naţională a Notarilor Publici din România va găsi soluţia de a curma imediat şi cu fermitate practicile incorecte semnalate de noi.

b) În actul tradus apar uneori greşeli. Înscrisul tradus nu mai
ajunge însă înapoi la traducător pentru rectificare, ci este modificat de un angajat al firmei punând doar ştampila, fără semnătură. Fără corectarea acelei erori actul nu ar fi putut fi folosit, deci corectura produce efecte juridice. Se încadrează oare fapta în art. 288 C.P.? Sau e de altă natură?

Actul este apoi folosit şi produce efecte juridice. Instituţiile care primesc frecvent documente traduse sunt Registrul Comerţului, primăriile, administraţiile financiare din ţară şi din străinătate etc... Acestora li se poate solicita lista cu traduceri modificate prin acest procedeu ilegal al ştampilării pentru a-i putea identifica ulterior pe făptuitori.

c) Cineva falsifică pur şi simplu semnătura şi ştampila traducătorului sub acoperirea că acesta din urmă i-a încredinţat câteva pagini semnate şi ştampilate în alb pe care le ţine pentru un eventual control. Sub această acoperire se încasează bani la negru. Inexistenţa chitanţelor tăiate pe numele beneficiarului pare să confirme cel puţin parţial această ipoteză. Pentru o înscriere corectă în contabilitate a sumelor plătite şi încasate beneficiarul ar fi trebuit să primească cel puţin chitanţa cu costul traducerii de la traducător, chitanţa de la curierul care a transportat documentele originale şi chitanţa de la firmă pentru prestări servicii. Ministerul de Finanţe şi instituţiile în subordinea acestuia pot face oricând această verificare.

Neimplicarea Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor şi a organelor sale teritoriale în eradicarea publicităţii înşelătoare în domeniul traducerilor autorizate conduce la continuarea practicilor incorecte şi pune consumatorul mediu în situaţia de a încălca normele legale în vigoare.

Uniunea Naţională a Notarilor Publici din România şi UNTAR înţeleg foarte bine că aceste practici incorecte servesc doar celor ce susţin ideea dereglementării profesiilor reglementate şi că au datoria morală de a le descuraja cu toate forţele de care dispun. Nu dorim, ca tocmai noi, traducătorii, colaboratorii fideli ai notarilor publici şi ai avocaţilor, să fim Calul Troian de care se vor folosi aceste forţe ostile pentru a lovi în ei.

Legalizarea notariala si sigiliul traducatorului autorizat (de Marian Reicher)

In prezent, operatiunea de efectuare a traducerilor cu caracter oficial este parazitata de o operatiune birocratica absolut inutila, si anume asa-numita "legalizare" a traducerii.

Culmea este ca aceasta operatiune nici macar nu este prevazuta de textul legii (este prevazuta de legea nr. 36/1995, ceea ce este cu totul altceva, pentru ca legea nr. 36/1995 stipuleaza posibilitatea si modalitatea concreta de legalizare a semnaturii traducatorului, si nu obligativitatea acestei legalizari.

De altfel, legea nr. 36/1995 este anterioara legii nr. 178/1997, deci dintr-o perioada cand nu exista nici un act normativ care sa reglementeze efectuarea traducerilor cu caracter oficial).

Prin aceasta operatiune, notarul nu certifica traducerea ca atare (neavand nici competenta legala si nici competenta materiala în acest sens), ci certifica doar doua fapte juridice: faptul ca semnatarul traducerii are calitatea de traducator autorizat si faptul ca semnatura de pe traducere ai apartine realmente respectivului traducator autorizat. Atat, si nimic mai mult.

Citeste mai mult.

Între Softpedia şi Ministerul Justiţiei

În urmă cu câteva minute, căutând pe google ce iese la “traducător autorizat”, văd cu multă încântare că onor blogul de faţă iese în prima pagină, după paginile Forumului Softpedia dar înainte (!) de gigantica listă de pe site-ul Ministerului Justiţiei şi Drepturilor Cetăţeneşti.

Mulţumesc vizitatorilor fideli şi infideli (adică păgâni), colegilor care şi-au făcut, îşi fac sau îşi vor face reclamă în nesfârşitele pagini blogomaniate de subsemnatul, şi nu în ultimul rând lui Guzun V. Dorin, colegului dintr-a cincea pe care l-am dat iterativ, redundant şi exhaustiv cu capul de bancă, mamei mele care m-a făcut ceea ce n-am izbutit niciodată să fiu şi partidului iubitor, oricare s-ar exista, că eu încă nu mi-am dat seama.

Punctul de vedere al Uniunii Naţionale a Traducătorilor Autorizaţi din România (III)

Vezi partea I.

Vezi partea a II-a.


C. SPECIMENUL DE SEMNĂTURĂ

1. Semnalăm organelor de control o altă practică pe care noi o considerăm incorectă şi care poate avea implicaţii fiscale şi penale multiple.

Traducătorul autorizat de MJ trebuie să certifice traducerea cu o formulă de încheiere stipulată de art. 102 din Regulamentul de punere în aplicare a Legii 36/95:

"Subsemnatul .................., certific exactitatea traducerii cu textul înscrisului (autentic, în copie legalizata, cu semnătura legalizata, cu data certa sau sub semnătură privată, în extras, după caz) în limba ..................... care a fost vizat de mine, TRADUCATOR..................".

Din păcate, există semnale că mulţi traducători completează această formulă de încheiere, în alb, pe teancuri întregi de hârtie pe care apoi le încredinţează contra cost unor societăţi comerciale, după ce le-au semnat şi ştampilat. Cu alte cuvinte traducătorul certifică exactitatea traducerii cu textul unui înscris pe care încă nu îl cunoaşte la data când încredinţează formula de încheiere semnată şi ştampilată în alb!

Întrucât nu avem atribuţii de control conferite prin lege nu putem pune la dispoziţia organelor de control lista traducătorilor care practică acest sistem perceput de noi ca fiind incorect. De aceea rugăm organele de poliţie şi pe cele cu atribuţii de control să îi identifice pe făptuitori. Dacă vom fi abilităţi să efectuăm control voluntar, ne vom pune toată energia în vederea descoperirii oricăror fapte susceptibile de eludare a cadrului legal.

Nu avem pregătirea juridică să ne pronunţăm dacă fapta se încadrează sau nu la art.289 din Codul Penal şi/sau art. 249 din Codul Penal şi/sau este concurs de infracţiuni şi/sau constituie altă infracţiune şi/sau constituie contravenţie sau este o faptă perfect legală şi îi rugăm pe cei ce au competenţa legală în materie să se autosesizeze, să analizeze situaţia, să identifice toate aspectele legale şi să facă încadrările corespunzătoare, decizând în consecinţă.

2. După încredinţarea formulelor de încheiere semnate şi ştampilate în alb la sediul s.r.l.-ului respectiv au loc alte operaţiuni, cu mâinile curate:

a) Apare beneficiarul traducerii care, indus în eroare de reclama de la intrare „Traduceri legalizate, apostilări, supralegalizări” crede că acolo îşi are sediul traducătorul autorizat. Beneficiarul nu ştie că ducându-se acolo încalcă art. 9 coroborat cu art. 20 din Regulamentul de punere în aplicare a Legii 178/1997 care stipulează clar că beneficiarii au obligaţia de a selecta traducătorii numai dintre persoanele autorizate în acest scop şi înregistrate la tribunale. Publicitatea înşelătoare este cea care a determinat comportamentul eronat al beneficiarului, în absenţa acelui anunţ publicitar beneficiarul nu s-ar fi îndreptat spre un s.r.l. sau s.a. sau birou neautorizat, ci direct spre traducător.

b) Apoi beneficiarul predă documentul de tradus la biroul neautorizat, plăteşte, dar nu primeşte chitanţă, ci un fel de bon întocmit într-un singur exemplar. La primirea textului tradus beneficiarului i se cere bonul, i se dau documentele (originalul şi traducerea, dar tot nu i se eliberează chitanţa. Cu alte cuvinte dispare orice indiciu că beneficiarul ar fi fost vreodată clientul firmei. S-au şters toate urmele şi controlul fiscal devine aproape imposibil. Dar banii au fost încasaţi şi cineva se foloseşte de ei. Oare sunt înregistraţi în contabilitate? Singura modalitate de a descoperi adevărul este audierea beneficiarilor care au fost în această situaţie, cerându-li-se să confirme şi să facă proba că au primit chitanţe pentru sumele plătite şi de la cine.

c) Cineva (poate un elev, student, pensionar, poate chiar traducătorul) face traducerea fără să vadă originalul, care nu ajunge la el, ci rămâne la birou. Normal ar fi ca documentul să fie trimis prin curier la traducătorul autorizat şi să existe documente de primire-predare pentru că de multe ori traducătorul şi biroul sunt în localităţi diferite. Organele cu competenţe de control financiar pot verifica dacă în documentaţia contabilă a societăţii comerciale sunt înscrise operaţiunile de curierat indicate şi dacă acestea au fost desfăşurate în mod efectiv sau au fost înscrise fictiv. Fără acest control riguros este imposibil să se mai stabilească cine anume a efectuat traducerea. Acel cineva care a făcut în mod real traducerea (traducătorul sau altcineva) nu eliberează nici el chitanţă pe numele beneficiarului. Poate oricând nega că beneficiarul i-ar fi fost client…

3. După ce documentul a fost tradus urmează asamblarea părţilor componente la birou, adică la paginile traduse se adaugă pagina semnată şi ştampilată în alb. Asamblarea nu o face traducătorul, ci o persoană neautorizată din cadrul biroului. În acest moment se produce prima aparenţă de legalitate a traducerii. În absenţa unui control financiar şi a unei constante activităţi de prevenire orice urmă a fărădelegilor s-a pierdut.

Cum să închizi un S.R.L. care intermediază traduceri autorizate. Sau pe toate (episodul 5)

Vezi episodul 1 aici.

Vezi episodul 2 aici.

Vezi episodul 3 aici.

Vezi episodul 4 aici.

Chatul cu autorităţile se leagă: mi-a răspuns Ministerul Justiţiei. Textul este cel care urmează:

[antet]

Stimate tu,

La memoriul dumneavoastră înregistrat la Ministerul Justiţiei şi Libertăţilor Cetăţeneşti sub numărul cutare din 21.09.2009, prin care solicitaţi informaţii privind aplicarea dispoziţiilor Ordinului comun al ministrului justiţiei şi libertăţilor cetăţeneşti şi al ministrului finanţelor publice nr. 772/C-414 din 5 martie 2009 privind stabilirea tariferlor pentru plata interpreţilor şi traducătorilor autorizaţi folosiţi de Consiliul Superior al Magistraturii, Ministerul Justiţiei şi Libertăţilor Cetăţeneşti, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţia Naţională Anticorupţie, de organele de urmărire penală, de instanţele judecătoreşti, de birourile notarilor publici, de avocaţi şi de executori judecătoreşti, vă aducem la cunoştinţă următoarele:

În prezent, Ministerul Justiţiei şi Libertăţilor Cetăţeneşti are ca atribuţii autorizarea traducătorilor şi interpreţilor care efectuează traduceri pentru Consiliul Superior al Magistraturii, Ministerul Justiţiei şi Libertăţilor Cetăţeneşti, instanţele judecătoreşti, parchetele de pe lângă instanţele judecătoreşti, organele de cercetare penală, birourile notarilor publici, pentru avocaţi şi executori judecătoreşti, care se realizează în condiţiile Legii 178/1997 pentru autorizarea şi plata interpreţilor şi traducătorilor folosiţi de Consiliul Superior al Magistraturii, de Ministerul Justiţiei, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Parchetul Naţional Anticorupţie, de organele de urmărire penală, de instanţele judecătoreşti, de birourile notarilor publici, de avocaţi şi de executori judecătoreşti.

De asemenea, instituţia noastră ţine evidenţa traducătorilor şi interpreţilor autorizaţi în condiţiile legii de mai sus şi comunică listele cu traducătorii şi interpreţii autorizaţi instituţiilor prevăzute de lege, neavând competenţe în ceea ce priveşte organizarea şi desfăşurarea profesiei de traducător autorizat.

Ordinul comun al ministrului justiţiei şi libertăţilor cetăţeneşti şi al ministrului finanţelor publice nr. 772/C-414 din 5 martie 2009 stabileşte numai tarifele pentru plata interpreţilor şi traducătorilor autorizaţi folosiţi de Consiliul Superior al Magistraturii, Ministerul Justiţiei şi Libertăţilor Cetăţeneşti, instanţele judecătoreşti, parchetele de pe lângă instanţele judecătoreşti, organele de cercetare penală, birourile notarilor publici, pentru avocaţi şi executori judecătoreşti, nu şi tarifele pentru plata altor beneficiari ai serviciilor de traducere şi interpretare.

În cazul traducătorilor şi interpreţilor autorizaţi care efectuează traduceri pentru alţi beneficiari, se aplică dispoziţiile articolului 20 din Regulamentul de aplicare a Legii nr. 178/1997 pentru autorizarea şi plata interpreţilor şi traducătorilor autorizaţi folosiţi de Consiliul Superior al Magistraturii, Ministerul Justiţiei şi Libertăţilor Cetăţeneşti, instanţele judecătoreşti, parchetele de pe lângă instanţele judecătoreşti, organele de cercetare penală, birourile notarilor publici, pentru avocaţi şi executori judecătoreşti, aprobat prin Ordinul ministrului justiţiei nr. 1054/C/2005 care prevede că plata acestor prestaţii va fi suportată de cei care le-au solicitat, pe bază de negociere, nefiind obligatorii tarifele stabilite prin ordinul sus menţionat.

[semnătură]
[ştampilă]

Pentru cei care vor să citească petiţia trimisă, o găsesc în episodul 3.

Unde am ajuns? Nu-i chiar ce voiam, dar nu-i nici rău. În ansamblu, răspunsul primit confirmă punctul de vedere UNTAR: în relaţiile cu instituţiile se respectă tariful impus de autorităţile centrale, în relaţiile cu particularii se procedează la o tarifare stabilită convenţional. N-am crezut că este aşa, dar păstrez răspunsul semnat şi ştampilat la loc sigur, dacă are cineva ceva de comentat să i-l pun sub nas.

Însă din textul de mai sus mai reies câteva lucruri, şi de departe aici e achiziţia cea mai interesantă, şi de aici se va lansa replica 2 către Ministerul Justiţiei. Să le luăm într-o dezordine creativă:

a) Legea 178/1997 este de strictă intepretare: adică ceea ce scrie acolo există şi este legal, ceea ce nu e scris e pură fabulaţie.

b) Menţionarea aluzivă a societăţilor comerciale este pur şi simplu trecută cu vederea, de unde deduc că numai când formulezi întrebări răspicate ai o şansă să primeşti răspunsuri clare.

c) Paragraful trei foloseşte o figură de stil doar parţial adevărată (deci parţial falsă): “instituţia noastră [...] neavând competenţe în ceea ce priveşte organizarea şi desfăşurarea profesiei de traducător autorizat”. Păi stai aşa: acorzi autorizaţii, emiţi ordine care reglementează procedurile de legalizare, suspenzi în anumite cazuri autorizaţiile emise, DAR NU AI COMPETENŢE ÎN CEEA CE PRIVEŞTE ORGANIZAREA ŞI DESFĂŞURAREA PROFESIEI? Dacă nu Ministerul Justiţiei, atunci cine? Dacă astea nu-s competenţe şi atribuţii, atunci ce-s?

Ok, primul text n-a rezolvat mare lucru. Nu-i nimic, vom face altul pe râu în jos, altul mai mare şi mai grăsos. Sau mai frumos. Cam aşa.

Punctul de vedere al Uniunii Naţionale a Traducătorilor Autorizaţi din România (II)

Vezi partea I.

B. PUBLICITATEA ÎNŞELĂTOARE

1. În acest cadru am semnalat încă din luna ianuarie 2009 Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorului aspectele legate de publicitatea înşelătoare cu un punct de vedere pe care îl reproducem:

“Uniunea Naţională a Traducătorilor Autorizaţi din România este un corp de profesionişti legal constituit care prestează servicii de traducere şi interpretariat conform Legii 178/1997 în regim de profesie reglementată conform anexei 2 din Legea 200/2004. Această calitate oficială a membrilor noştri este conferită prin autorizaţii nominale emise de Ministerul Justiţiei.

Ne propunem ca obiective prioritare sprijinirea instituţiilor şi autorităţilor publice în orice aspect legat de activitatea lor curentă şi o campanie susţinută de sensibilizare a opiniei publice în vederea instaurării unui climat de legalitate şi siguranţă socială. În acest context suntem convinşi că intervenţiile noastre vor fi bine receptate şi vor produce efecte benefice în timp scurt.

Vă prezentăm în cele ce urmează punctul de vedere al uniunii noastre în privinţa unor aspecte de publicitate înşelătoare din ce în ce mai des întâlnite.

Multe societăţi comerciale înfiinţate şi funcţionând în baza Legii 31/1990 cu modificările ulterioare fac publicitate la activităţi pentru care nu au fost autorizate: traduceri autorizate (Legea 178/1997), apostilări (Convenţia de la Haga 5 octombrie 1961, Legea 121/2005), supralegalizări (Legea 105/1992). Precizăm că pentru desfăşurarea activităţilor amintite conform actelor normative în vigoare este nevoie fie de o autorizare în baza unei legi, fie de o autorizaţie emisă de o autoritate publică. Astfel, activitatea de traduceri autorizate o pot desfăşura numai persoanele fizice autorizate de Ministerul Justiţiei, apostilarea documentelor se face numai de prefecturi şi tribunale, iar supralegalizarea de către Ministerul Afacerilor Externe şi de Ministerul Justiţiei. Nicio societate comercială nu are competenţe definite de lege în acest sens.

Considerăm că aceasta este o practică comercială incorectă întrucât alterează în mod esenţial comportamentul economic al consumatorului mediu care crede că „firma este autorizată să facă aceste activităţi şi că ele chiar acolo se fac”. În publicitatea de acest tip există şi omisiuni deoarece nu se face menţiunea expresă că societatea comercială respectivă nu este autorizată pentru astfel de activităţi.
De asemenea, se creează impresia că traducerile autorizate, apostilarea şi supralegalizarea documentelor ar putea fi vândute în mod legal, ceea ce este imposibil deoarece acestea sunt definite de lege ca acte de autoritate publică. (punctul 9 din anexa 1 din Legea 363/2007)

De aceea, dat fiind pericolul social major, vă rugăm ca în procedură de urgenţă conform legii:

1) Să identificaţi neîntârziat toţi agenţii economici din România care recurg la asemenea practici incorecte; identificarea se poate face în cel mult o zi deoarece aceştia, în marea lor majoritate, au pagini web sau la sediu şi în punctele de lucru au panouri cu mesajul publicitar amintit.

2) Să le solicitaţi prezentarea următoarelor documente:

- Autorizaţia emisă în baza unei legi speciale pentru fiecare dintre activităţile enumerate;

- Documentele fiscale care atestă încasările şi plăţile rezultate din aceste activităţi;

- Documente care să ateste că aceste activităţi au fost înregistrate la notariate, tribunale, prefecturi ca fiind efectuate de agentul economic respectiv;

- Descoperirea eventualelor aşa-zise „contracte de colaborare” care creează confuzia dintre persoana fizică autorizată şi persoana juridică neautorizată, situaţie juridică sancţionată de Codul Civil prin stingerea atât a dreptului pasiv cât şi pe a celui activ, aşadar declararea acestora nule de drept cu toate efectele juridice consecutive acestei măsuri. Considerăm că aceasta este cea mai gravă practică comercială incorectă întrucât se face prin asociere şi produce efecte juridice multiple:

a) Actele rezultate din confuzia dintre persoana fizică autorizată şi persoana juridică neautorizată sunt nule de drept

b) Încasarea şi vehicularea sumelor pentru ambii operatori economici se face numai de către societatea comercială, fără a se ţine cont că operaţiunile financiare respective sunt rezervate numai băncilor, fără a se acorda dobânda legală etc.

c) Colaboratorii sunt trataţi ca salariaţi fără plata impozitelor aferente; confruntând documentele fiscale ale traducătorilor în cauză şi ale societăţii comerciale se poate stabili clar că doar societatea comercială a încasat sumele plătite de client, traducătorul nu a emis documente fiscale pentru sumele plătite de clienţi etc.

d) Obiectul contractului de colaborare nu are acoperire legală întrucât traducătorii autorizaţi întocmesc acte care devin de autoritate publică, deci sunt bunuri mobile care nu intră în comerţ, iar conform Codului Civil contractele/convenţiile civile fără obiect sunt nule de drept.

- În cazul în care punctul de lucru al societăţii comerciale este în altă localitate decât persoana fizică autorizată documentele justificative pentru transportul şi însoţirea produselor între cele două localităţi.

3) Să emiteţi ordinele prevăzute de articolul 12 din Legea 363/2007 şi sancţiunile prevăzute de art. 15 din aceeaşi lege în toate situaţiile în care agenţii economici nu pot furniza documentele indicate de noi.

4) Să identificaţi toate celelalte ilegalităţi legate de consecinţele ulterioare ale unei astfel de situaţii şi să sesizaţi organele competente.

5) În cazul cu totul nedorit în care vreun funcţionar însărcinat cu rezolvarea aspectelor sesizate de noi omite să identifice agenţii economici susceptibili de publicitate înşelătoare, să solicite şi întocmească documentele cerute de lege ori dovedeşte în orice mod neglijenţă în rezolvarea acestei probleme, Vă rugăm să aplicaţi sancţiunile de rigoare şi să sesizaţi organele competente.

Având în vedere că numărul agenţilor economici care au recurs la aceste practici incorecte este cu mult mai mare de 2000 un calcul simplu arată că numai sumele rezultate din aplicarea minimului amenzilor legale este de 1,5 milioane de euro.

Impactul social este mare şi va spori încrederea consumatorului în organele de control ale Statului.

În speranţa că punctul nostru de vedere poate fi folositor în activitatea curentă a Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor ne exprimăm disponibilitatea pentru realizarea unui parteneriat pe termen lung şi suntem deschişi oricărei alte forme de colaborare...”

Din păcate nu avem semnale că ANPC ar fi dat curs solicitării noastre<. Ne întrebăm dacă nu cumva statele membre ale UE au obligaţia încă din 2006 de a combate orice fenomen de publicitate înşelătoare, inclusiv prin INCURAJAREA controlului voluntar (drept care încă nu ni s-a acordat, deşi îl solicităm cu insistenţă!) şi dacă nu cumva această omisiune produce prejudicii traducătorilor autorizaţi de MJ care nu recurg la practici incorecte?

Vă rugăm să observaţi că punctul nostru de vedere înaintat spre analiză ANPC şi instituţiilor judeţene din subordinea sa a fost formulat strict pe legea 363/2007, că această lege nu obligă petentul să producă dovezi, dar obligă agentul economic sa furnizeze toată documentaţia solicitată de reprezentanţii protecţiei consumatorilor.

Vă rugăm să identificaţi persoanele responsabile cu aplicarea legii 363/2007 şi să le obligaţi să îşi dovedească buna credinţă prin eliminarea de către aceştia de pe piaţă a tuturor efectelor produse de publicitatea înşelătoare din domeniul nostru de activitate.

(va urma)

Scrie mail-ul tău aici sa să primeşti fiecare postare nouă:

Serviciu furnizat de FeedBurner

Juvenes Translatores 2009

E timpul să vă înscrieţi la concurs!

Veşti bune! Şcoala dumneavoastră se poate înscrie acum la concursul Juvenes Translatores.

La data de 24 noiembrie 2009, elevii născuţi în anul 1992 selectaţi de aproximativ 690 de şcoli din UE îşi vor pune la încercare talentul de traducător, în cadrul unui concurs organizat de departamentul de traduceri al Comisiei Europene.

Concursul îşi propune să promoveze utilizarea limbilor străine în Europa, precum şi profesia de traducător.

Cine poate participa?

Orice liceu din Europa se poate înscrie - până la data de 20 octombrie, cel târziu.

La scurt timp după aceea, Comisia va utiliza o procedură de selecţie prin tragere la sorţi pentru a stabili care sunt şcolile participante, întrucât numărul acestora este limitat.

Până la data de 15 noiembrie, şcolile selecţionate trebuie să transmită numele a maxim cinci elevi, precum şi combinaţiile de limbi alese pentru concurs.

Candidaţii vor putea alege orice combinaţie de limbi, dintre cele 23 de limbi oficiale ale Uniunii Europene. Totuşi, trebuie amintit faptul că, pentru a obţine cele mai bune rezultate, traducătorii profesionişti traduc, de obicei, în limba lor maternă sau în limba pe care o stăpânesc cel mai bine. A se vedea secţiunea „Pregătirea pentru participare”.

Traducerile vor fi evaluate de traducători profesionişti din cadrul Comisiei Europene. Câştigătorii vor fi invitaţi să participe în 2010, la Bruxelles, la o ceremonie de decernare a premiilor prezidată de comisarul european pentru multilingvism. Cu această ocazie, tinerii se vor putea cunoaşte şi vor avea ocazia de a întâlni o parte din traducătorii UE.

Mult succes!

Vezi sursa.

Nesimtirea crasa a unor clienti (de Ovidiu Martin Jurj)

Tocmai am primit o oferta de lucru de o nesimtire crasa. Bineinteles ca tot din partea unui SRL de traduceri. Adica astazi, 7 octombrie 2009, la orele 17:50, voiau sa le traduc din RO in EN niste bilanturi de la o firma, deci tot de la un SRL, pe care le voiau in toiul noptii, la 3:00 am!!! Fara legalizare, bineinteles, desi sunt acte care se legalizeaza, dar normal ca la 3 noaptea nu gasesc notariat deschis ca sa-i slugareasca pe ei!!! Actele umau sa imi fie trimise pe mail, adica eu sa le traduc fara sa vad originalul!!!

Ce este atat de revoltator? Pai sa le luam pe rand:

1. Eu am pe site un program afisat, pe care in mare il si respect; mai sunt cazuri exceptionale, cum ar fi probleme tehnice - de curand am avut calculatorul bushit si a stat la reparat cateva zile, deci logic ca nu puteam lucra conform programului afisat; sau caz de boala - daca am temperatura de la 39° in sus, normal ca mi-e rau si stau in pat sa ma fac bine, nu stau cu ochii in monitorul calculatorului etc. etc.

2. Munca de noapte este obligatorie numai daca este solicitata de instante, organe de urmarire penala si alte entitati cu drept dat de lege sa foloseasca traducatori autorizati; insa munca de noapte se refera numai la interpretariat, nu si la traduceri scrise, cel putin asa reiese din Legea nr. 178/1997, unde art. 8 prevede o taxa de 100%:

Art. 8. - Tarifele prevazute la art. 7 se vor majora cu 100% atunci cand interpretii vor fi solicitati in zilele de repaus saptamanal, in zilele de sarbatori legale sau in alte zile in care, potrivit dispozitiilor legale, nu se lucreaza, precum si pentru prestatiile efectuate intre orele 22,00–6,00.

Deci traduceri noatea nu se fac nici macar la solicitarea organelor cu drept de a ma folosi, din moment ce legea nu prevede ca s-ar face; nici Anexa 4 a UNNPRului nu prevede ca s-ar face traduceri noaptea si implicit nici ca pentru asta s-ar percepe vreo taxa suplimentara la tarifele normale.

Avand in vedere cele de mai sus, nimeni nu are dreptul sa ma deranjeze in afara programului meu de lucru, decat organele prevazute de Legea nr. 178/1997, pe care am obligatia sa le servesc prompt atunci cand imi solicita serviciile. In rest, nu am obligatia si mai ales nici placerea sa lucrez pentru nimeni in afara programului, cu atat mai mult cu cat nici eu nu merg sa deranjez pe nimeni in afara programului si nu merg niciunde fara sa dau un telefon sau sa trimit un mail in prealabil sa ma programez, sau sa imi anunt intentia de vizita etc. Nici macar la rude si prieteni nu merg in vizita fara sa dau telefon. Daramite sa pun pe cineva sa munceasca pentru mine in afara programului! Deci este nesimtire crasa din partea biroului de traduceri ca nu respecta acest lucru; dar ma og, haisa zic ca bioul se afain timpul prgramului sau delucru, ca e eschis pna la orel 20:00 insa nesimtirea maxima este categoric din partea clientului final, care e tot un SRL si care crede - eronat, desigur! - ca trebuie sa fie servit la orice ora din zi si din noapte si ca noi suntem presul lui sa ne calce in picioare cum vrea el.

Daca s-ar aplica si in practica, nu doar in teorie, art. 8 lit. j, art. 14, art. 48 si art. 94 din Legea nr. 36/1995 - Legea notarilor publici si a ativitatii notariale, un asemenea deranj ar fi din start exclus: efectuarea si legalizarea traducerilor s-ar indeplini, conform articolelor din lege mentionate, numai in cadrul si la sediul biroului notarial, in timpul programului de lucru al acestuia, afisat corespunzator. Lucrarea mi-ar da-o in lucru notariatul, deci partea nesimtita nici nu m-ar mai deranja pe mine in vecii vecilor, ci s-ar duce cu actele a notariat, in timpul programului de lucru al acestuia, notariatul mi le-ar da in lucru, eu as efectua traducerea, as duce-o la notariat, notariatul ar face legalzarea, eu as face vizarea textului inscrisului tradus, iar partea nesimtita ar ridica traducerea de la sediul broului notarial, si efectuata si obligatoriu legalizata, si nu la 3 noaptea, ci tot in timpul programlui de lucru al biroului notarial, cum e si firesc.

Am mai avut si solicitari directe, deci nu prin SRL de traduceri, de la clienti imbecili si nesimtiti, care avea pretentii anormale. De pilda, odata m-a sunat unul, patronul de la nu stiu ce SRL dec are eu oricumnu auzisem in viata mea, dar else cnsidera foarte important, intr-o duminica seara pe la 9 si ceva, sa ii traduc 20 de pagini pana la 6 dimineata. Alta data m-a sunat altul, cu noaptea in cap, intr-o sambata dimineata, cand incanu era nici macar 8:00 ceasul, sa ma intrebe daca nu ii traduc nu stiu ce act, cu legalizare cu tot, de parca era vreun notariat deschis in weekend si mai ales la ora aia!!! Ca sa nu mai zic ca nici de sarbatori legale nu am liniste! Acum vreo 4 ani m-am trezit cu un tip ca suna jos la interfon ca are de tradus ceva act de mostenire; era 24 decembrie, deci in ajunul Craciunului s-a gasit sa vrea traducere legalizata, cand oricum niciun notariat nu lucra!!! I-am zis asta, ca notariat gaseste dupa Boboteaza, ca toate sunt in concediu pe langa bine, cu care lucrez eu, de dinainte de Craciun pana dupa Boboteaza. In nesimtirea lui, mi-a propus sa ii fac repede traduerea, ca o sa umble el apoi sa caute un notarat sa o leglizeze. In primul rand, trtaducerile mele le legalizez la notariat doar eu, adica merg personal cu ele si le dau spre legalizare, in al doilea rand, eu de Craciun imi impodobesc bradul, ca tot omul normal, nicidecum nu stau sa-i fac lui traduerea. In alt an, am patit mai rau decat atat: mi-a venit unul sus la usa - deci a venit direct, nici nu a dat telefon sau ceva, nici nu a sunat la interfon, o fi intrat cine stie cum, cand o fi intrat sau iesit careva din bloc - ca vrea traducere la un set de acte auto; si era luni, a doua zi de Paste, veo 9 fara ceva; i-am explicat, in pijama cum eram la ora aceea ultramatinala, ca tot omul normal, ca traducerea trebuie obligatoriu legalizata si ca nicun notariat in toata Constanta si in toata Romania nu lucreaza a doua zi de Paste si i-am zis, mai in gluma, mai in serios, ca doar nu i-or crapa cauciucurile si geamurile la masina aia daca mai asteapta cu traducerea legalizata pana dupa Paste; la asta, tot el a avut tupeul sa imi faca gargara ca sunt neserviabil, ca nu stiu sa ma port cu clientii, ca nu merit sa am clienti etc., ca el vine de la tara de la Lumina si ca mi-a gasit adresa in Pagini Aurii etc. I-am zis ca decat sa am asa clienti, chiar ca mai degraba prefer sa nu am deloc, pe bune, iar in Pagini Aurii era si nr. meu de tel., deci putea frumos sa ma sune, inainte sa vina cu acte la tradus a doua zi de Paste. Si astea sunt doar cateva exemple din prea multele cazuri de clienti nesimtiti si imbecili care m-au cicalit de-a lungul timpului.

Uite de asta, sau mai bine zis si de asta, printre multe, multe altele, prefer sa lucrez strict si exclusiv prin institutia notariatului, care imi da de lucru numai in timpul programului acestuia, care e corect si rezonabil si care nu imi impune termene anormale de predare si care ma plateste cumsecade si care stie cum sa se poarte si cu partea, cum sa-i ia banii si cum sa-i impuna termenul de livrare si toate cele, fara tiganeala. La notariat partea face ce i se spune si da cat i se cere, iar eu nu trebuzie sa misc nici macar un deget pt. asta, fiindca de toata partea administrativ-organizatorica se ocupa biroul notarial, care imi da si mie tainul meu si mi.e destul cat imi da. Eu cred cu toata convingerea ca atat legalmente, cat si logic si natural, locul traducerii notariale este strict si exclusiv la notariat. De asta voi milita mereu sa intorc traducerea notariala la notariat unde ii este locul si sa se faca strict si exclusiv prin birourile notarilor publici, sa mearga partea direct acolo, sa lase lucrarea la BNP, sa ridice actul si traducerea legalizata de la acelasi BNP unde a dat-o in lucru si sa nu ne mai cicaleasca pe noi, pe traducatori, nici cu vizite la domiciliu, nici cu telefoane, cu nimic.

Mit freundlichen Grüssen - Cu stima - Best Regards
Ovidiu Martin Jurj
ermächtigter Übersetzer - traducator autorizat - authorised translator
German - Romanian - English
mailto:ovidiu_katz@yahoo.de
office@traduceri-notariale.ro
www.traduceri-notariale.ro

Mesaj distribuit de grupul google Clubul-Traducatorilor

Sigina-Vera Pop (Español-Inglés-Rumano)

Traductora e Intérprete Rumana Jurada de Español e Inglés
(Aut. no. 20716 Ministerio de Justicia de Rumania)

Servicios

Ofrezco servicios de traducción e interpretación
Interpretación simultánea (conferencias): 120 euros/jornada laboral, 80 media joranada, interpretación consecutiva o de enlace 100 euros/ jornada laboral, 60 media jornada.

Más de 15 minutos de la jornada laboral se consideran hora extra y se cobra con la tarifa por hora, de 20 euros. Por jornada laboral de interpretación se entiende 6 horas de trabajo. Disponibilidad para viajar. En el caso de las conferencias, debo recibir los textos de los discursos con unos días de antelación. El viaje (si hace falta), comida y alojamiento son pagados por el cliente.

Interpretación jurada: 25 euros/hora.

En el caso de las interpretaciones canceladas con menos de 24 horas de antelación, debo recibir el 50% del total de dinero.

Traducciones escritas: 0.05 -0.10 euros/palabra origen Esl-Ro-Esl, 0.04-0.09 euros/palabra origen En-Ro-En. La tarifa varia en función del dominio y dificultad, no duden en ponerse en contacto conmigo para pedir presupuesto estimativo.

Encargo mínimo traducción - 25 euros.

Sigina-Vera POP
Cluj-Napoca (provincia de Cluj)
Rumanía
Romanian Sworn Translator and Interpreter of English and Spanish
Mobile: (004) 0741 929 655 - YM, Skype, Twitter: siginutz
http://www.proz.com/profile/715390

Punctul de vedere al Uniunii Traducătorilor Autorizaţi din România (I)

[Acest material, care va fi publicat în şase episoade, cuprinde analiza făcută de Uniunea Naţională a Traducătorilor Autorizaţi din România asupra problemelor cu care se confruntă branşa noastră în acest moment. Avertisment: importanţa rândurilor de mai jos NU ESTE STRICT TEORETICĂ! Acest document este preludiul unor demersuri oficiale.]


Întrucât în ultima vreme au existat tot mai multe semnale că unii agenţi economici ce desfăşoară activităţi comerciale interferează cu activităţile reglementate de legi speciale care ţin fie de domeniul justiţiei, fie de domeniul activităţii notariale, fie de domeniul rezervat exclusiv instituţiilor şi autorităţilor publice de stat, Uniunea Naţională a Traducătorilor Autorizaţi din România (denumită în continuare UNTAR) iniţiază prezentul dialog instituţional.

Mesajul nostru este cât se poate de clar: activitatea comercială trebuie să nu aibă nici un fel de legătură cu sistemul de justiţie, cu cel al activităţilor conexe acestuia şi cu cel al actelor oficiale!

Punctul de vedere al Uniunii Naţionale a Traducătorilor Autorizaţi din România în ceea ce priveşte modalităţile de desfăşurare a activităţii de traduceri şi interpretariat şi faţă de unele practici incorecte din acest domeniu pe teritoriul României este următorul:


A. FORMA DE ACTIVITATE

1. Potrivit Codului Comercial adoptat prin D.L. nr. 1.233/1887 M. Of. nr. 31/10 mai 1887 pot constitui fapte de comerţ traducerile care fac obiectul dreptului de autor (Codul Comercial Cartea I, Titlu II, art.3, punctul 10 “Întreprinderile de editură, librărie si obiecte de artă când altul decât autorul sau artistul vinde;”. Potrivit art. 8 din Legea 8/1996 privind drepturile de autor şi drepturile conexe constituie obiect al dreptului de autor “operele derivate care au fost create plecând de la una sau mai multe opere preexistente, si anume:

a) traducerile, adaptările, adnotările, lucrările documentare, aranjamentele muzicale si orice alte transformări ale unei opere literare, artistice sau ştiinţifice care reprezintă o munca intelectuală de creaţie;

Autorul unei opere create in cadrul unui contract individual de munca îşi păstrează dreptul exclusiv de utilizare a operei, ca parte din ansamblul creaţiei sale în condiţiile art. 44 din aceeaşi lege.

2. Nu constituie obiect al dreptului de autor, conform art.9 punctul b din aceeaşi lege : “textele oficiale de natura politică, legislativă, administrativă, judiciară si traducerile oficiale ale acestora”.

Această activitate este reglementată şi se exercită conform unei legi speciale şi anume Legea 178/1997, numai în baza unei autorizaţii eliberate de Ministerul Justiţiei şi Libertăţilor Cetăţeneşti pentru persoane fizice. Autorizaţia nu se eliberează persoanelor juridice.

3. Legea 178/1997 enumeră şi persoanele juridice care pot angaja şi folosi traducători autorizaţi (Consiliul Superior al Magistraturii, Ministerul Justiţiei, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie si Justiţie si Parchetul Naţional Anticorupţie) pe baza de contracte civile pentru prestări de servicii. O altă formă de angajare nu este prevăzută de lege. Societăţile comerciale nu sunt abilitate prin lege nici să folosească, nici să angajeze traducători autorizaţi de Ministerul Justiţiei şi Libertăţilor Cetăţeneşti şi orice interferenţă a acestora în activităţile reglementate de Legea 178/1997 considerăm că este ilegală şi iresponsabilă.

Aşadar, în orice situaţie în care un traducător autorizat de Ministerul Justiţiei şi Libertăţilor Cetăţeneşti încheie un contract de muncă sau de colaborare cu o societate comercială, considerăm că este abuzivă şi ilegală orice referire în cadrul acestor documente sau în fişa postului la activităţile desfăşurate în baza Legii 178/1997, aceste activităţi urmând să se desfăşoare distinct şi să fie plătite separat, cu obligaţia traducătorului de a întocmi documente care să confirme plăţile şi încasările şi de a plăti impozitele aferente.

(Va urma)

Voronca Ştefan-Francisco (engleza)

Studii: Fac de limbi si lit straine, Univ Buc, sectia English and America Studies. Fac de Teologie ortodoxa a Univ. Buc.

Peste 7 ani de experienta in editura (13 volume traduse din engl, alte 9 reeditari a unor traduceri mai vechi), 18 luni de lucrula HP EMEA.

Pot traduce din si in limba engleza texte aproape din orice domeniu, cu deosebire cel uman.

tel 0720728839
email voroncas@gmail.com


Curriculum Vitae

Nume: Voronca Ştefan-Francisco

Adresă: Str. Cărămidarii de Jos, nr. 5, bl. 74B, sc.A, ap. 17, sect. 4, Bucureşti, Romania

Tel: mobil 0720728839
fix 0318011017

Email: voroncas@gmail.com

Data naşterii: 12 Mai 1976,

Stare civilă: căsătorit, 3 copii


Profil profesional:

1994-1997 - Liceul George Călinescu, profil industrial

2000-2004 - Universitatea Bucureşti, Licentiat Teologie
Ortodoxă.

- Universitatea Bucuresti, Licenţiat Filologie (Limba şi Literatura Engleză - British (one year) and American (three years) Studies).

2004-2006 - Master, Universitatea din Bucureşti, specializarea Exegeză şi
Ermineutică Biblică.


Disponibilităţi:

- Culegere, traducere din şi în Limba Engleză, redactare-corectare carte. Obţinere copyright etc.
- Diferite activităţi cu ajutorul computerului (comunicare, navigare internet, service PC/Laptop [instalare, reparare, setare etc.] editare imagini, redactare carte, vânzări-cumpărări on-line etc.).
- Disponibilitate de lucru în diverse domenii, în funcţie de oportunităţi, cu deosebire traducere de texte teologice, filosofice, literare, dar şi multe altele; comunicare limba engleza; predare Limba Engleză (nivel începători-mediu) şi Religie; IT.
- Disponibil spre joburi full or part time. Lucru de acasă sau la firmă.

Caracteristici profesionale:

Experienţa universitară (studiile lingvistice, culturale, de spiritualitate etc.) a fost de natură să-mi creeze un „open-minded character”, ceea ce m-a făcut disponibil de a lucra în diverse domenii ce presupun comunicarea în limba engleză, traducerile, lucrul cu PC ul, sau în IT, etc., indiferent de domeniile de activitate.

Experienţă profesională:

2003-2008 - Colaborator, şi, ulterior (2004), angajat al editurii „Bunavestire” (actualmente „Egumeniţa”, http://egumenita.ro), ca redactor-traducător. Până în prezent au apărut 13 traduceri din Limba Engleză, iar alte 8 volume însumează reeditări revizuite ale unor traduceri sau lucrări originale din Limba Română veche, confruntate, după caz, după originalul grecesc. O bună parte din volume sunt însoţite de introduceri „ştiinţifice” şi aparat critic.

Traduceri din engleză:
1. Pr. Serafim Rose - Semnele sfârşitului lumii, Egumeniţa, 2004, 139 p.
2. Sfântul Antonie cel Mare – Scrisori, Egumeniţa, 2003, 69 p.
3. Sfântul Nectarie al Pentapolei – Despre Spovedanie, Egumeniţa, 2004, 90 p.
4. Învăţătura Sfinţilor Părinţi despre boală. Rugăciuni pentru bolnavi (în colaborare, f.a.). 91 p.
5. Dimitrie Aslanides, Pr. Damaskin Grigoriatul - Cuviosul Cosma Athonitul, Apostol în Zair, Egumeniţa, 2004, 255 p.
6. Pr. Serafim Rose – Scrisori, Egumeniţa, 2003, 342 p.
7. Pr. Serafim Rose – Mai aproape de Dumnezeu (în colaborare), Cum să-i citim pe Sfinţii Părinţi.
8. Patrick Henry Reardon – Hristos întru Sfinţii Săi, Egumeniţa, f.a., 461 p.
9. Părintele Dimitrie Gagastathis, Amintirile unui Sfânt, Egumeniţa, 2003, 145 p.
10. Noi minuni ale Sfântului Ioan din San Francisco, Egumeniţa, 2004, 290 p.
11. Arhimandrit Vasiliu Bacoiani – Înfruntând Diavolul ş vrăjitoria, Egumeniţa, 2004,137 p.
12. Anonim, sec. XIV - Cugetările unei inimi smerite, Egumeniţa, f.a., 80 p.
13. Patrick Barnes – Non-Ortodocşii, Egumenţa, f.a., p. 174.
Reeditări/diortosiri:
14. Sfântul Grigorie Dascălul - Sfătuire foarte frumoasă - Despre spovedanie Egumeniţa, 2007, p. 127.

Reeditări/diortosiri şi revizuire după originalul grecesc:

15. Sfântul Cuvios Marcu Pustnicul – Scrieri, Egumeniţa, 2008, 277 p.
16. Pavel Monahul - Adunarea graiurilor şi a învăţăturilor celor de Dumnezeu grăite, a Purtătorilor de Dumnezeu Părinţi, din toată scrierea cea de Dumnezeu insuflată, adunată şi prinosicios la iveală pusă, spre folosul celor ce vor citi, de Pavel, Preacuviosul Monah şi ctitor al Sfintei Mănăstiri a Preasfintei Născătoare de Dumnezeu ce se numeşte Everghetinos (Everghetinosul) vol. I. Egumeniţa, 2007, p. 573.
17. Everghetinosul vol. II, Egumeniţa, 2006, p. 513.
18. Everghetinosul vol. III, Egumeniţa, 2008, p. 507.
19. Everghetinosul vol. IV, 2009,
20. Psaltirea în tâlcuirile Sfinţilor Părinţi. Vol. I, Egumeniţa, f.a., 807 p.
21. Psaltirea în tâlcuirile Sfinţilor Părinţi. Vol. II, Egumeniţa, 845 p.

Altele în lucru.

2008-2009 - Angajat de 17 luni la APT Group (http://apt.ro/) pentru Hewlett-Packard EMEA (Europe, Middle-East,Africa) ca “analist servicii client”. Funcţia a inclus diverse activitati. Prima etapă: “Bundle manager” . A doua etapă: „Quality web analyst/Desktop and Notebooks Content Administrator”. Activitatea include comunicare/şedinţe on-line limba engleză cu colaboratori interanţionali (Europa, Asia, Africa, America etc.). Intrioducerea de „techinal specificaltion” pentru produsele HP, lucru cu echipele de Support, colaborare cu country manageri pentru stabilirea conţinutuli informaţional al produselor pe www.hp.com etc. În curs de disponibilizare, reducere costuri.

Aptitudini:
Limbi străine:
Engleză:

– citire, scriere, traducere din şi în engleză (mediu/avasat [în funcţie de domenii], pe diverse domenii, cu deosebire texte literare, filosofice, teologice, istorice, mass-media, politică, sociologie disponibilitate spre diverse). Autorizaţie de traducator – în curs de obţinere de la Ministerul Culturii.
- conversaţie (bine).
Calculatoare:
Sisteme de operare:

- cunoştinţe nivel mediu-avansat Windows XP (şi urm.);
- lucru în aplicaţii de tip Office (Word, Excel, Power Point, Outlook 2003, 2007, Adobe Acrobat, Adobe Photoshop etc.) nivel mediu.
- prelucrare/editare imagini şi sau text, scanare etc. - nivel mediu cu disponibilităţi spre avansat.

Alte referinţe:
La cerere

Cum să închizi un S.R.L. care intermediază traduceri autorizate. Sau pe toate (episodul 4)

Vezi episodul 1 aici.

Vezi episodul 2 aici.

Vezi episodul 3 aici.

Mnoa, deci i-ar ostenitu-m-am să le scriu autorităţilor, nu din hărnicie (maniere ce-mi repugnă, mai ales când stau cu picioarele răşchirate în cancelarie în vreme ce folderul îmi explică în poziţie de drepţi că fac ce fac şi pun problemele şcolii pe ultimul loc), deci nu din hărnicie sau tembelism mă agit aşa, ci ca să lămuresc nişte probleme grave pentru ghilda traducătorilor, vestita breaslă în care se intră ca-ntr-un bar american şi se iese... aici am rămas în pană de inspiraţie, vai, sunt un om pierdut, că nu opreşte nimeni să mă depaneze.

Deci, după cum promiteam anterior, le-am scris celor de la Registrul Comerţului. Textul e acesta:

Către Registrul Comerţului,

Subsemnatul, eu, identificat cu Cartea de Identitate serie xx nr. xxxxxx, CNP xxxxxxxxxxxxx, în calitate de traducător autorizat pentru limba xxx cu Autorizaţia nr. xxxxx, eliberată de Ministerul Justiţiei şi Libertăţilor Cetăţeneşti, aş dori să mă lămuriţi în privinţa unei situaţii existente actualmente în domeniul traducerilor autorizate din România. Fac referire la activitatea unor S.R.L.-uri care intermediază înscrisurile legalizate notarial şi executate de traducătorii autorizaţi.

Voi descrie succint situaţia, făcând trimiterile legale acolo unde acestea se impun. Conform doctrinei, persoanele juridice au o capacitate de folosinţă specializată, în acord cu scopul lor. Astfel, un S.R.L. nu poate desfăşura activităţi în afara obiectului principal de activitate şi a obiectelor secundare menţionate în statut. Intermediarii neautorizaţi de pe piaţa traducerilor se prevalează de codul CAEN 7485 “Activităţi de traducere şi secretariat”, în baza căruia încheie contracte de prestări-servicii cu traducători autorizaţi. Aceştia din urmă îşi desfăşoară activitatea în baza Legii nr. 178/1997 pentru autorizarea şi plata interpreţilor şi traducătorilor. Colaborarea S.R.L.-ului neautorizat cu P.F.A.-ul autorizat se desfăşoară astfel: societatea comercială găseşte beneficiari ai traducerilor persoane fizice cărora le sugerează prin afişarea reclamei “TRADUCERI AUTORIZATE” că în spaţiul ei, personalul de care dispune îşi desfăşoară activitatea la care face publicitate, apoi transmite comanda persoanei autorizate, care o execută şi facturează S.R.L.-ul. După ce beneficiarul primeşte preţul final, entitatea comercială prelevează din el 30-50%, în baza unui acord de prestări-servicii încheiat în bună formă, sau a unei simple înţelegeri verbale.

Pe de altă parte, activitatea de traducător autorizat de Ministerul Justiţiei este reglementată de următorul cadru legal:

a) Legea nr. 178/1997 pentru autorizarea şi plata interpreţilor şi traducătorilor folosiţi de organele de urmărire penală, de instanţele judecătoreşti, de birourile notarilor publici, de avocaţi şi de Ministerul Justiţiei, care specifică la art. 2: “Activitatea de interpret si/sau de traducator pentru instantele judecatoresti, parchetele de pe langa instantele judecatoresti, organele de cercetare penala, birourile notarilor publici, avocati si pentru Ministerul Justitiei se efectueaza de persoane atestate in profesie si autorizate de Ministerul Justitiei.”
b) Regulamentul de punere în aplicare a Legii nr. 178/1997, care la art. 9 menţionează: “Selectarea interpretilor si a traducatorilor se face de catre beneficiarii prestatiei, numai dintre persoanele autorizate in acest scop si inregistrate la tribunale.”
c) Diferite Ordine ale ministrului justiţiei (mai ales 233/C/1996 şi 722/2009).

În cele din urmă, întrebările mele sunt următoarele:

1) Putem vorbi în această situaţie frecvent întâlnită de o depăşire a capacităţii de folosinţă a societăţii comerciale, prin confuzia între legea generală (codul CAEN 7485) şi legea specială (Legea nr. 178/1997)?

2) Codul CAEN 7485 permite activităţile de intermediere în traduceri sau presupune efectuarea lor de către salariaţii S.R.L.-urilor?

3) Având în vedere că Ordinul Ministrului Justiţiei nr. 233/C/1996 spune în anexa 1, pct. 5: “Traducătorii autorizaţi pot să-şi desfăşoare activitatea fie ca liber-profesionişti, fie ca angajaţi ai unui birou notarial. În calitate de liber-profesionişti, traducătorilor le sunt aplicabile dispoziţiile legale cu privire la calcularea şi plata impozitului pe veniturile realizate din aceasta activitate”, în ce condiţii legale poate un traducător să colaboreze cu un S.R.L., prestând la cererea entităţii comerciale servicii în vederea vinderii lor ulterioare către beneficiar,?

4) Având în vedere specificul activităţii de traducere efectuată în baza autorizaţiilor eliberate de Ministerul Justiţiei, vă rog să-mi spuneţi dacă se încadrează în codul CAEN 7485 sau în altul.

5) Dat fiind faptul că multe S.R.L.-uri percep de la clienţi un adaos comercial la preţul legalizării notariale, intermediind până la urmă şi aceste servicii juridice, este legal acest lucru şi în baza căror prevederi legislative?

Vă rog să-mi daţi un răspuns oficial, care să poată fi folosit în instanţă.

Cordial,
eu, acasa,azi

Înainte să vă spun ce urmăresc cu ţidula asta, remarcaţi vă rog arta prozatorului român. Fiţi un pic antenă la fraza asta: “Subsemnatul, eu, identificat cu Cartea de Identitate serie xx nr. xxxxxx, CNP xxxxxxxxxxxxx, în calitate de traducător autorizat pentru limba xxx cu Autorizaţia nr. xxxxx, eliberată de Ministerul Justiţiei şi Libertăţilor Cetăţeneşti, aş dori să mă lămuriţi în privinţa unei situaţii existente actualmente în domeniul traducerilor autorizate din România.” Nu vă sună cunoscut? M-am prins, sunteţi praştie. Pai am mai folosit-o şi atunci când am scris la Ministerul Justiţiei. Şi ştiţi ce? Am s-o folosesc şi când am să scriu la Inspectoratul Teritorial de Muncă.

Procedura asta formidabilă am învăţat-o de la o coleguţă din liceu, care făcuse şi ea o introducere-tip la literatura română. Deci subsemnatul cutare, mare scriitor (asta poate fi şi poet, şi prozator, şi dramaturg, şi reclamagiu), chiar cel mai mare numitor comun, în caz de avânt la examen, ocupă un loc inconfundabil în istoria literaturii române. Inconfundabil, evident, pentru că numai un bou de elev ar putea avea dubii când să aleagă între George Minulescu şi Ion Coşbuc. Aşa. După care intervine o frază legată de contribuţii decisive în privinţa reînnoirii artei, musai de zis că a fost un deschizător de drumuri (de-ai spune că toţi scribalăii noştri au tăiat autostrăzi prin programa şcolară). Ciac-pac, şi ai introducerea passe-partout, consulţi subiectul de pe tablă, o cârpeşti aici un pic, o ciufuleşti acolo să vadă comisia că te-ai oploşit pe subiect ca cloşca pe ouă, şi demaraju-i gata. După care mai vezi.

Tare mă bucur când reiterez isprăvile învăţate în şcoală, uite că n-a dat tata degeaba parale ca să mă vadă om cu carte. Ia să fi fost un ageamiu, gata să compun câte o introducere la fiecare adresă trimisă la cele autorităţi. Rodeam pixul în căutarea inspiraţiei? Rodeam! Dar nu. Şi chestia e că după ce-ai scris introducerea, care-i fix cea mai dificilă etapă, atunci totul curge de la sine, ca apa de la robinet.

Mnoa, ce voiam să mai zic. Le-am scris şi celor de la giudeţ, şi celor din capitală. Oglinjoară-oglinjoară, ia să vedem cine dă cel mai fain răspuns din ţară.

Chatul pe proz.com este acum disponibil!

S-a lansat o nouă zonă de chat pe proz.com. Pe lângă aceasta, avem acces la conferinţe ţinute online, pe subiecte foarte interesante. Investigaţi, puteţi accesa zona aici. De asemenea, puteţi găsi şi alte informaţii în timp real pe profilul lor de Twitter.