Cynthia Girbea (engleza-germana)

Traducator autorizat engleza-germana
Vereidigte Ubersetzerin Englisch - Deutsch
Authorized Translator English-German
GIRBEA CYNTHIA IOANA
E-mail: cynthia_girbea@yahoo.com
Tel.: +40261711752
Mobile: +40723542189
Mobile: +40741127917
Address: str. Gheorghe Doja nr. 7
440030 Satu Mare
Romania

Monac Babătă Gabriela (engleza, franceza, italiana, spaniola)

Piatra Neamţ, str.Izvoare, bl.H3, sc.B, ap.24, jud.Neamţ, tel.0744293355

Ilioaia Emma Maria (engleza, franceza)

Loc.Moineşti, str.V.Alecsandri nr.42, jud.Bacău, tel.0234362519

Traian MARIAN (engleza - spaniola)

Traducator autorizat de Ministerul Justitiei, PFA, cu peste 5 ani experienta in domeniu.

Deva, jud. Hunedoara
Tel. 0721219788
Email: traian.marian@gmail.com

Mihaela Bincheci (italiana, franceza)

-traducator autorizat de Ministerul Justitiei pentru italiana / franceza
-PFA cu chitanta si factura
-peste 15 ani experienta ca traducator si interpret
-m-am specializat pe italiana in domeniul juridic, medical

Date contact
Brasov
telefon mobil 0771575564
email mihaela.bincheci@yahoo.com ( pe mess la fel )

Burse pentru traducători în formare

Programul de burse, derulat de ICR prin Centrul Naţional al Cărţii, îşi propune formarea unei noi generaţii de traducători ai literaturii române într-un număr cât mai mare de limbi străine precum şi o colaborare mai strânsă cu traducătorii profesionişti existenţi. În acest sens, candidaţilor selecţionaţi li se oferă posibilitatea de a petrece în România o perioadă care să le permită cunoaşterea directă a literaturii române şi a mediului care o defineşte.

Pe durata şederii în România, candidaţii admişi vor beneficia de cazare gratuită la Centrul Cultural Palatele Brâncoveneşti - Mogoşoaia (la 15 km de Bucureşti). În timpul săptămânii se va asigura zilnic transportul bursierilor pe ruta Mogoşoaia-Bucureşti-Mogoşoaia.


Structura programului:
* Curs introductiv de teoria şi practica traducerii
* Curs de literatură română contemporană susţinut de profesori de la Catedra de Literatură Română a Universităţii Bucureşti
* Colaborare (unde este posibil) cu masteratele de traductologie ale facultăţilor de limbi străine din Bucureşti
* Frecventarea cursurilor şi seminariilor Universităţii Bucureşti (în funcţie de interesele participanţilor)
* Frecventarea bibliotecilor universitare din Bucureşti (bursierilor li se vor elibera permise de intrare la Biblioteca Centrală Universitară)
* Workshop de traducere la casa de creaţie a Fundaţiei pentru poezie "Mircea Dinescu" din Portul Cultural Cetate (pe Dunăre)
* Întâlniri şi seminarii cu autori, critici literari şi traducători români
* Contacte cu edituri
* Vizionări de spectacole şi vizite la muzee
* Excursii

Ce se aşteaptă de la participanţi:
* Să frecventeze cursurile, seminariile şi workshopurile programului
* Să participe la întâlnirile cu autorii, traducătorii şi editorii români
* Să traducă textele propuse la cursuri şi/sau alte texte literare la alegere
* Să-şi consemneze experienţele de pe durata şederii în scurte texte care vor rămâne la dispoziţia Institutului Cultural Român pentru a fi publicate ulterior
* Să răspundă la invitaţiile publicaţiilor şi posturilor de radio şi de televiziune care le vor solicita interviuri legate de activitatea lor de traducători

Contact:
Florin Bican
Tel. +40317100684/ +40721706788
e-mail: florin.bican@gmail.com

CONDIŢII DE ÎNSCRIERE

Se oferă anual 20 burse pe o perioadă de 2 luni, în două etape:
- prima sesiune: 1 mai - 30 iunie (10 burse); termen de depunere a dosarelor: 31 martie
- a doua sesiune: 1 octombrie - 30 decembrie (10 burse); termen de depunere a dosarelor: 31 august

Valoarea unei burse: 1500 Euro pentru întreaga perioadă.

Documente necesare pentru înscriere:
- o scrisoare de intenţie adresată preşedintelui Institutului Cultural Român
- CV
- listă de publicaţii (dacă este cazul)
- o scrisoare de recomandare din partea unor profesori de limba română sau din partea unor traducători consacraţi din limba română

Documentele se vor trimite prin poştă la următoarea adresă:
Florin Bican
INSTITUTUL CULTURAL ROMÂN
Aleea Alexandru nr. 38
011824 Bucuresti, România


sursa
http://www.icr.ro/bucuresti/burse-si-rezidente/burse-pentru-traducatori-in-formare.html

Bârfă penală

Cică la Galaţi patru patroni de sereleuri care practică intermedierea traducerilor de înscrisuri juridice au dosar penal. Şi mai cică la Bucureşti alţi patru patroni, cu cinci sereleuri, joacă în alt dosar penal, cu acuzaţia de înşelăciune (art. 215 C. penal).

Toate acestea sunt normale, deci bârfa n-are nimic piperat până aici. Un singur lucru mă pune pe gânduri: daca în Bucale 4 patroni au 4 + 1 birouri, înseamnă că unul dintre ei, dornic să recolteze cât mai mult din piaţa mănoasă a intermedierilor ilegale, avea 2 sereleuri, unul pentru buzunarul stâng, altul pentru buzunarul drept. Că nu auzise de Legea 178/1997, care îi arăta clar cine are dreptul să se ocupe de traduceri, asta iarăşi pricep. Dar că nu ştia că acelaşi sereleu poate avea 2 puncte de lucru, asta mă depăşeşte, compleşeşte şi plictiseşte până dincolo de limita suportabilului.

T.V.P.

Trombosis Venosa Profunda - tromboză venoasă profundă

Bogdan Grosu (engleza)

Traducator autorizat de Ministerul Justitiei (limba engleza)
tel. 0724.854.13
www.traduceri-autorizate-bucuresti.com

Roxana Oniga (engleza - franceza)

Traducator/ Interpret autorizat de MJ, cu PFA si experienta de peste un an in domeniu, execut lucrari de traducere/interpretariat Engleza-Franceza-Romana.

Seriozitate maxima si respectarea termenelor.

Livrare personala in Bucuresti şi prin curierat in provincie.
Tel: 0740506852
Email: roxana.oniga24@gmail.com
Pret/ pg: 10 Ron

Ecaterina Elena Cioroianu (engleza, franceza)

E-mail: caticioroianu@yahoo.com

Telefon : 0763725587

Data nasterii: 25.04.1987

Locul nasterii: CARACAL

Stare civila: NECASATORITA

Nationalitate: ROMANA

Domiciliul stabil: CRAIOVA, STR.PANDURILOR 5A, BL.20, SC.2, AP.14

Studii: UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA, FACULTATEA DE LITERE, MASTER DE TRADUCERE SI TERMINOLOGIE JURIDICA EUROPEANA (LIMBA ENGLEZA SI LIMBA FRANCEZA): 2009 - 2011
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA, FACULTATEA DE LITERE, SECTIA TRADUCERE SI INTERPRETARE (ENGLEZA- FRANCEZA): 2006-2009
LICEUL TEORETIC MIHAI VITEAZUL, CARACAL, SPECIALIZAREA: FILOLOGIE : 2002-2006

Limbi straine: ENGLEZA – EXCELENT
FRANCEZA - EXCELENT
SPANIOLA – MEDIU

Mentionez ca sunt membra a cercului de traducere din cadrul Facultatii de Litere si colaborez cu publicatia electronica Courier des Balkans. De asemenea am experienta de traducere in mai multe domenii participand la diverse proiecte.

In mai 2009 am participat la organizarea colocviului international Teoria, practica si didactica traducerii specializate, unde impreuna cu alte cateva colege am asigurat traducerea simultana.

Incepand din 2 octombrie 2009 sunt traducator si interpret autorizat de Ministerul Justitiei.

Competenţe şi abilităţi sociale:

- SPIRIT DE ECHIPA

- OPERARE PC
- CAPABILA DE A STABILI RELATII LA DIFERITE NIVELURI
- APTITUDINI DE CONDUCATOARE
- CAPABILA DE A LUCRA CU SUCCES IN CONDITII DE TERMEN LIMITA
Competenţe şi cunoştinţe de utilizare a calculatorului
- BUNA CUNOASTERE A PACHETULUI MICROSOFT OFFICE
- BUNA CUNOASTERE A FOLOSIRII INTERNETULUI

Calitati: SUNT O PERSOANA COMUNICATIVA, MA ADAPTEZ USOR SI POT LUCRA IN ECHIPA, CONSIDER CA SUNT O BUNA ORGANIZATOARE .

Corina Baciu (engleza - italiana)

str. Negru voda 86
Campulung, jud. Arges
tel.0728/732336

Vanina Botezatu (italiana - spaniola)

Traducator autorizat de Ministerul Justitiei limba italiana - spaniola
domenii : juridic, comercial, administrativ, literar, tehnic, sanitar etc.


Informatii personale

Educatie si formare: Universitatea "Alexandru I. Cuza", Iasi, Romania
Adresa: Galati, Romania
Telefon: 0744195066
E-mail: vanina.botezatu@hotmail.com

EULITA: Aspects of Legal Interpreting and Translation

For some time now the EU Commission’s Directorate-General for Justice, Freedom and Security has felt the need to be able to consult a representative body of the legal interpreters and translators in the EU.

Other legal professionals such as public prosecutors, lawyers, judges and police officers all have their EU associations and can be heard on matters that are of interest or concern to them or the European Commission. The legal interpreters and translators, as yet, do not have such a representative platform in the EU.

It is for this reason that a consortium of academic and professional organisations have proposed the establishment of EULITA, an international non-profit European Legal
Interpreters and Translators Association. (JLS/2007/JPEN/249)

Among others, EULITA intends to strengthen and to represent the interests and concerns of the associations and their members vis-à-vis national, European and international organisations and institutions and to promote the establishment of national associations in member states where they do not yet exist. EULITA is further committed to promoting quality in legal interpreting and translation through the recognition of the professional status of legal interpreters and translators.

As good working relations with national or regional associations are obviously of prime importance and a raison d’être of EULITA, we would like to extend an invitation to representatives of all relevant associations to attend a conference in Antwerp (26-29 November 2009) where on the first day the aims and Articles of Association of EULITA will be presented and discussed, followed by the official launch of the association. Detailed information on EULITA and the conference can also be found on the web pages www.eulita.eu and www.lessius.eu/tt/nieuws/eulita/default.aspx.

Furman Beatrice Cristina (ebraica, engleza, franceza)

Bucuresti
B-dul Nicolae Bălcescu nr.33, bl.UNIC, sc.B, et.8, ap.73, sector 1
tel.3147650

Floricică Andreea (franceza, engleza, persana)

Sinaia, str.M.Kogălniceanu nr.59, jud.Prahova,
tel.0722-487400

Fizeşan Ovidiu Stelian (bulgara, rusa, sîrbo-croata)

Bucuresti
Str.Matei Basarab nr.72, bl.L112, sc.3, ap.48, et.1, sector 3,
tel.3227100

Benea Tatiana (rusa, engleza, franceza)

Galaţi,
Bd.Dunărea nr.56, bl.C9, sc.4, ap.75, jud.Galaţi
tel.0740-431954

Traducătorul, umilit pe munca lui (de Andreea Burlacu)

Ore întregi de căutări, verificări, potriveli pentru ca sintagmele din limba sursă să semene cu expresiile finale. De cele mai multe ori, când îşi încep activitatea, traducătorii craioveni se vând ieftin. Chiar şi mai târziu, munca lor e evaluată la 2 euro deşi, pentru acelaşi volum de lucru, un traducător dintr-un
alt stat al Uniunii Europene primeşte şi 20 de euro.

Cuvintele parlamentarului se mai aud vag, ca un fundal firav. În căştile de pe urechi, o voce de femeie rosteşte, în germană, discursul bărbatului de la masa din centrul Amfiteatrului. Apăs butonul doi, altă voce. De data aceasta, cuvintele sunt în limba franceză. Alt buton, alt glas. Italiană. Clar, hotărât. Sunetele curg nestânjenit, fără „ăăă“, fără „îîî“. Undeva, în spatele geamurilor, patru doamne, în cabine separate, în faţa microfoanelor, aproape toate ţinându-şi braţele lipite paralel pe birou, stau relaxate, aparent neatente. Fiecare dintre ele ştie cel puţin trei limbi străine. Pentru o lună de muncă, primesc mii de euro. Euronews preciza, la începutul anului, că salariul unui interpret care lucrează în instituţiile europene porneşte de la 5.000 de euro şi, spre sfârşitul carierei funcţionarului, poate fi dublu. Doamnele din cabinele Amfiteatrului din Parlamentul European de la Strasbourg au ajuns să câştige peste 100.000 de euro pe an. Dinspre astfel de instituţii, spre conturile traducătorilor şi interpreţilor implicaţi în proiecte europene pleacă sume decente, ce nu pot fi comparate cu preţurile umilitoare practicate în Craiova şi, în general, în România.

Experienţă belgiană

Andreea Burlacu lucrează din anul 2003 ca traducător pentru limbile română şi franceză, fiind autorizată la Curtea de Apel Bruxelles. N-a fost uşor. Spune că acum sunt 70 de persoane pe o listă numai pentru limba franceză, chiar dacă unele fac această meserie doar ca să aibă un ciubuc de weekend sau bani de restaurant. „Eram singură, cu un copil mic în întreţinere. Am mers la toate posturile de poliţie şi la tribunal şi i-am rugat să mă cheme pentru că sunt disponibilă şi am nevoie de un serviciu“, povesteşte. Unii i-au răspuns pozitiv. Încet, încet, a început să fie solicitată constant. În acelaşi timp, şi-a făcut publicitate pe internet şi a împărţit cărţi de vizită avocaţilor pe care-i întâlnea în sălile de audienţe. „N-am ezitat să le spun că, dacă au nevoie de serviciile mele în deplasări la închisoare pentru clienţii români, mă pot contacta oricând“. Între timp, pasionată de drept şi mereu cu treabă în Palatul de Justiţie, s-a înscris la facultate, fiind acum licenţiată. „Când stăpâneşti limbajul juridic este un atu în plus pentru judecătorii de instrucţie să fii solicitat mai mult decât alţi colegi. Faptul că eşti disponibil la orice oră din zi şi din noapte este alt atu. Bineînţeles că poţi atrage invidie şi multe vorbe rele“.

Dublu în weekend, dublu noaptea

Ore nedormite, preţuri „bune“, luni întregi de alergătură până ce piaţa e câştigată. Şi în Belgia, ca şi în România, drumul care trebuie parcurs este asemănător. Numai că efortul e răsplătit diferit. „Tarifele practicate de Curtea de Apel Bruxelles sunt următoarele: ora de interpretare - 44,04 euro pentru română-franceză, tarif de weekend - dublu, tarif de noapte - dublu, pagina de tradus - 20,51 euro, tarif de urgenţă - dublu“, explică Andreea Burlacu. Atunci când lucrează pentru domeniul privat şi nu pentru Ministerul de Justiţie, pentru traducerile solicitate de clienţii români, preţurile sunt adaptate situaţiei: „Depinde de multe: tipul documentului, volumul de muncă, termenul de livrare, gradul de dificultate a traducerii, veniturile clientului, fidelitate“.

„3 lei pagina“

În ţară. Au trecut aproape doi ani. Elvira Tănăsescu, unul dintre traducătorii autorizaţi din Craiova pentru limbile franceză şi engleză, îşi aminteşte şi-acum penibilul oamenilor şi experienţa de-atunci. „La un moment dat, am fost contactată telefonic de un birou renumit de traduceri din oraş. La celălalt capăt al firului, o voce prietenoasă de femeie îmi spunea cât de mult o încântase CV-ul meu şi că ar dori să mă cunoască personal. Am zis să încerc, deşi încheiasem aproape orice colaborare cu agenţiile din oraş. Acolo, am fost învăluită de multă poliloghie, vorbărie mieroasă despre preţurile practicate de ei, ca scuză pentru preţul pe care avea să mi-l ofere: 3 lei pagina! Mai puţin de un euro. Îmi spunea că fuseseră primii pe piaţa din Craiova, că ţineau un preţ scăzut deoarece concurenţa era mare, că aveau de plătit TVA, chiria pentru sediul societăţii, salarii şi alte cheltuieli pe care le-a enumerat, că luau 9 lei de la client (oare?) şi că, în aceste condiţii, nu puteau oferi traducătorului decât suma de 3 lei“, povesteşte Elvira. „Am rămas blocată. Oricum, preţul nu era pentru toţii clienţii acelaşi, căci aveam să aflu mai târziu că şi ei, la rândul lor, colaborau cu agenţii din… Bucureşti, marele borcan cu miere al traducătorilor“. Pe Elvira n-a interesat-o volumul mare de muncă pe care îl promitea doamna de la firmă. I-a răspuns că preţul oferit nu este nici măcar cel practicat în Craiova şi că are destul de lucru ca să nu se coboare la o aşa sumă. N-avea să-şi sacrifice nopţile şi familia pentru 3 lei pagina. „Cu destulă aroganţă, mi-a răspuns că acele colaborări ale mele aveau să fie de scurtă durată şi cu proiecte mici. Dar eu ştiam realitatea mea, aşa că am plecat destul de iritată de acolo. M-a sunat din nou după câteva zile ca să-mi spună că îmi oferă cel mai bun preţ (doar mie), de 4 lei pagina!“. Poziţia Elvirei a fost aceeaşi: a refuzat. Acum se gândeşte că genul acesta de atitudine ar face ca traducătorii să nu mai fie subjugaţi de preţurile mărunte practicate în prezent, cu atât mai mult cu cât calitatea nu se găseşte pe toate drumurile.

Chinul începuturilor

Aşa au pornit cei mai mulţi. Cu o facultate de limbi străine, o diplomă de absolvent, apoi o autorizaţie eliberată, în general, de Ministerul Justiţiei, înregistrarea la Camera Notarilor, PFA, facturier şi chitanţier... Delia a început din pură întâmplare, la îndemnul familiei şi al unei cunoştinţe. Era prin 2003. „De-atunci cred că mi-au trecut prin mână tot soiul de traduceri şi am lucrat cu tot felul de oameni, cu pretenţii care de care mai absurde. Fiind traducător de limba germană, cele mai multe dintre lucrări sunt de natură tehnică, dar mă pot «lăuda» cu ceva experienţă şi în domeniul traducerilor medicale sau comerciale. La început, am lucrat pentru modica sumă de 4 lei pagina, pentru traducerile în regim normal, şi 6 lei pagina pentru «urgenţe». După doi ani de «muncă în folosul comunităţii», mi-am întrerupt colaborarea cu birourile de traduceri din Craiova şi am început să lucrez cu cei din Bucureşti, unde munceam de două ori mai puţin, pentru un preţ cât de cât decent, asigurându-mi independenţa financiară mult visată. Nu ştiu dacă satisfacţia muncii de traducător este direct proporţională cu volumul de muncă depus sau cu nopţile pierdute în faţa calculatorului. Trebuie să recunosc însă că, datorită acestei activităţi, îmi pot asigura un trai decent“, încheie traducătoarea din limba lui Goethe.

Acum e vară, acum e toamnă

Fără experienţă, fără prea multe informaţii despre piaţă, fără să-ţi cunoşti ritmul de lucru şi calităţile, accepţi aproape orice. „Te trezeşti cu autorizaţia de traducător în mână şi nu ştii dacă să renunţi la serviciul stabil (cât poate fi el de stabil în România) şi să te apuci de ceva care sună tentant din povestirile altora“, spune Elvira Tănăsescu. A pornit cu teama în suflet. Că nu va primi banii, că nu va face faţă termenelor-limită. Zile întregi, nopţi nedormite, weekenduri care nu erau weekenduri, vacanţe de o zi sau două. Aproape toţi ştiu ce-nseamnă. „Poate suntem invidiaţi de unii că stăm pe un scaun, dăm din degete şi ne intră bani în cont, însă există şi latura mai întunecată a acestei activităţi, pe care puţini o cunosc. Te uiţi pe geam, e soare şi verdeaţă, iar atunci când ieşi din casă nici nu ştii când au căzut frunzele copacilor şi de ce ai ieşit în cămaşă, când afară e zăpadă. Da, poate exagerez, dar în faţa unui calculator cam aşa zboară timpul“, mai spune Elvira. Vorbeşte apoi de usturimea din ochi care nu este de la vreo alergie, de durerea din ceafă care nu e provocată de dormitul cu gâtul strâmb, de picioarele care se umflă deşi nu are probleme cu rinichii…

6 lei „urgenţa“

Oana a început să lucreze ca traducător prin anul IV de facultate. „Era foarte mult de muncă şi, totuşi, eram foarte prost plătită. Pentru că nu eram traducător autorizat, trebuia să mă mulţumesc cu ce mi se dădea de lucru, de obicei acte care nu necesitau legalizare sau lucrări mai voluminoase pe care le refuzau ceilalţi. La început primeam 40.000 de lei vechi (4 lei - n.r.) pentru o pagină făcută în regim normal (de pe o zi pe alta) şi 60.000 de lei vechi (6 lei - n.r.) pentru paginile «la urgenţă». Partea cea mai neplăcută era că urgenţele veneau când te aşteptai mai puţin sau când îţi era lumea mai dragă, şi îţi dădeau tot programul peste cap. Dar ce conta? Eram traducător, nu?“. După ce a căpătat experienţă şi a obţinut autorizaţia, s-a-ndreptat spre birourile din Bucureşti. De-acolo, veneau câte 10 lei pe pagină, în regim normal. Era un pas mare înainte, pentru că lucra aproape pe jumătate, câştigând aceiaşi bani. În timp ce în Bucureşti preţul unei pagini traduse în sau din franceză/engleză este 20-25 de lei, în Craiova este de cel mult 15 lei. În Capitală, un traducător din provincie este plătit cu 10 lei pagina (adică 2.000 de semne), maximum 15. „Oricum, munca depusă este foarte prost plătită şi nu spun asta pentru că sunt şi eu traducător“, continuă Oana. „Celor care cred că o traducere se face bătând din palme şi că 10 lei este prea mult pentru o pagină, le propun următorul experiment: să scrie la calculator 2.000 de semne, să vadă cât durează această operaţiune şi apoi să îşi imagineze că acel text trebuie procesat, gândit şi redat într-o limbă străină...“.

Fără Craiova

Mai puţin de jumătate. Atât primeşte traducătorul din suma percepută de firma de traduceri unui client. Cu mult mai puţin decât ştampila, semnătura şi câteva rânduri standard ale unui notar public care întocmeşte o legalizare. În Craiova, lucrurile lâncezesc. Începătorii se vând pe puţin, cei cu experienţă caută din ce în ce mai mult agenţiile din Bucureşti sau din străinătate, unde sistemul de plată este mult diferit. „Comisia Europeană şi Parlamentul European folosesc foarte mult serviciile prestate de traducători, în special serviciile celor din statele care au aderat de curând la UE“, spune Oana. „Preţul este de 0,035 eurocenţi pe cuvânt. O pagină, care are aproximativ 300 de cuvinte, poate şi mai mult, este plătită cu cel puţin 10 euro“. Triplu. Aceeaşi muncă, dar plătită de trei ori mai mult. „Poate ar trebui să ieşim din «bârlog» şi să ne facem auziţi, pentru că traducătorii nu sunt secretare. Ar trebui priviţi la fel ca avocaţii sau notarii. Ar trebui să avem acelaşi statut cu aceştia în societate. Dar, probabil, vor veni mereu din urmă traducători mai slabi, care vor face ca imaginea «traducătoare-secretară» să persiste...“.

„Tarifele practicate de Curtea de Apel Bruxelles sunt următoarele: ora de interpretare - 44,04 euro pentru română-franceză, tarif de weekend - dublu, tarif de noapte - dublu, pagina de tradus - 20,51 euro, tarif de urgenţă - dublu“.

Vezi sursa.

Romania, promovata la Frankfurt printr-o brosura cu traduceri aberante

Participarea Romaniei la Targul de Carte de la Frankfurt, unul dintre evenimentele culturale de top in Europa, a cuprins, pe langa prezentari si intalniri cu scriitorii, distribuirea de brosuri de promovare redactate haotic, intr-o engleza aberanta si cu o punctuatie ce incurca intelegerea textelor.

Brosura in cauza, un catalog care a costat 30.000 de euro, a fost intitulata "Romania - Land of Culture", insa, din paginile ce ar fi trebuit sa sustina aceasta titulatura, cititorul are sanse mici sa inteleaga mare lucru.

Redam ad literam un fragment din prezentarea facuta scriitorului Mircea Cartarescu, intr-un haos de cuvinte, ani, virgule si majuscule. "He published the following books: headlight, windows, pictures, poems, book romaneasca, 1980, Poems of love, Cartea Romaneasca, Bucharest, 1982, All, poems, book romaneasca, 1984; dream (in the next editions of Nostalgia) stories, Cartea Romaneasca, Bucharest, 1989, Humanitas, Bucharest, 1993 (translated into French, German, Italian, Swedish, Norwegian, Spanish, Hungarian, English and Slovenian), Levant, epic poem, Cartea Romaneasca, Bucharest, 1990, Humanitas, Bucharest, 1998; dream chimera, critical study, Litear, Bucharest, 1991, transvestite, Roman...".

In acest fel au fost redactate si tiparite toate prezentarile autorilor, cu termenul "roman" tradus "roman", in loc de "novel", "transvestite" pentru "Travesti" ori "Cinema to me at home" pentru "Cinema la mine acasa".

Aberatiile din traducere sunt, uneori, cel putin hilare.

Despre scriitoarea Ioana Ieronim, de plida, aflam ca "a citit engleza si apoi a lucrat pentru Editurile Enciclopedice din Bucuresti pentru multi ani" ("she read English and then worked for the Encyclopaedic Publishing Houses in Bucharest for many years"). Iar despre Robert Serban se scrie ca "he debuted in 1994 with a volume of poetry naturally exaggerate", in conditiile in care verbul "a debuta" nu se traduce nicidecum in engleza asa cum au facut-o realizatorii brosurii. Pe langa "poetry naturally exaggerate", in prezentare se mai spune ca Serban scrie stiri, aceasta activitate fiindu-i rasplatita cu premii si... "cuvinte".


Despre ...Revolutia Timisoarei si a Bucurestiului

Daca, totusi, curiozitatea cititorilor nu dispare dupa primele pagini, ei se pot bucura, spre finalul prezentarii, de o scurta istorie a Bucurestiului, in care, insa, sensurile sunt aproape imposibil de descifrat din pricina haosului semantic si gramatical. Astfel, se pare ca "revolutia Timisoarei si Bucurestiului" este unul din evenimentele cele mai mediatizate care au marcat caderea totalitarismului in Europa, iar de atunci Romania si-a regasit democratia, pe care o cauta inca din Evul Mediu.

De asemenea, tara noastra este profund europeana datorita latinitatii sale ("deeply European through its Latinity"), dar si o punte spirituala intre Orient si Occident. Bucurestiul, singura capitala din lume agresata in vreme de pace ("the only capital city in the world whose patrimony had ever been aggressed during peacetime, between the dictatorship years: '70s -'80s of the last century"), este plina de amprementele artei, de la post-bizantinism la cubism, dupa cum mai scrie in prezentare.

Ana Andreescu, consilier in Ministerul Culturii si unul dintre coordonatorii proiectului, spune ca responsabilitatea pentru catalog apartine Centrului Cultural Sala Palatului, care a coordonat si finantat acest demers, chiar daca aceasta institutie este subordonata ministerului. "Trageti-l la raspundere pe directorul Salii Palatului, ei au facut brosurile", a declarat Andreescu.

Standul Romaniei la Frankfurt, asigurat de Ministerul Culturii si organizat in parteneriat cu Centrul Cultural Sala Palatului, a beneficiat de o suprafata generoasa - 140 de metri patrati, care a permis amenajarea unui loc de lectura si intalniri ale scriitorilor si editorilor cu cititori si omologi straini. Reprezentantii ministerului, Ana Andreescu si Ioan Matei, au oferit celor prezenti informatiile solicitate despre industria cartii din Romania, iar pe o plasma au fost proiectate, pe toata durata evenimentului, documentare si imagini cu George Enescu, Constantin Brancusi, familia regala, scriitori si Bucurestiul interbelic.


Personalul de la standuri nu prea cunostea limbi straine

Potrivit unor vizitatori prezenti la Targul de Carte de la Frankfurt, standul Romaniei a fost destul de atractiv si reprezentativ, insa personalul care ar fi trebuit sa dea informatii nu prea avea cunostinte de limbi straine. "Arata chiar bine (despre stand - n.r.). Era programata si o discutie cu Cartarescu si traducatorii lui, iar pe o plasma se proiectau imagini din arhiva nationala de film, din perioada 1912-1914. Cei care puteau oferi informatii, insa, se uitau si ei la proiectie cand a venit un domn sa intrebe, in engleza, cu cine de la standul Romaniei se poate discuta. Ei ii spuneau, in romana, , si se uitau la el asteptand sa plece", suna impresiile pe acest subiect, postate pe internet.

Revenind la cei 30.000 de euro cheltuiti pe catalogul "Romania - Land of Culture", iata si o posibila concluzie la care au ajuns cei care au redactat textul acestuia: Ultimii 20 de ani sunt doar un fragment de cronologie, insa, pentru viata oamenilor iesiti din noptile totalitarismului, aceasta perioada marcheaza renasterea tarii si regasirea fratilor si verilor din Europa. ("For the long running history, twenty years are only a fragment of cronology, but for the life of a people escaped from the totalitarian nights this period of time marks the renaissance of the country, the finding of the European brothers and cousins once again").

Vezi sursa.