Cum să închizi un S.R.L. care intermediază traduceri autorizate. Sau pe toate (episodul 7)

Vezi episodul 1.

Vezi episodul 2.

Vezi episodul 3.

Vezi episodul 4.

Vezi episodul 5.

Vezi episodul 6.

E 4 dimineaţa, ora când brutarii coc pâinea (mă rog, cuptoarele brutarilor), traducătorii coc traducerile ca să le predea a de pe o zi pe alta, iar intermediarii sforăie, trag pârţuri în aşternut şi se întorc cu greu de pe o parte pe alta. Eu tocmai am lins erotic plicul cu petiţia pentru Inspectoratul Teritorial de Muncă. În zilele din urmă m-am plimbat prin Codul Fiscal, Codul muncii, eterna Lege 178/1991, Legea 36/1995 a notarilor publici şi altele. Am trudit, dar sunt edificat. Iată şi textul:


Către Inspectoratul Teritorial de Muncă al judeţului meu,


Subsemnatul, eu (altul n-am), identificat cu Cartea de Identitate serie xx nr. xxxxxx, CNP xxxxxxxxxxxxx, în calitate de traducător autorizat pentru limba xxx cu Autorizaţia nr. xxxxx, eliberată de Ministerul Justiţiei şi Libertăţilor Cetăţeneşti, aş dori să mă lămuriţi în privinţa unei situaţii existente actualmente în domeniul traducerilor din România. Fac referire la activitatea unor S.R.L.-uri care intermediază înscrisurile legalizate notarial şi executate în exclusivitate de traducătorii autorizaţi de Ministerul Justiţiei şi Libertăţilor Cetăţeneşti.

Voi descrie succint situaţia, făcând trimiterile legale acolo unde acestea se impun. Activitatea S.R.L.-urilor în speţă se prevalează de codul CAEN 7485 “Activităţi de traducere şi secretariat”, reglementare ce dă dreptul la executarea, în măsura competenţei, de activităţi de traducere şi interpretariat diverse (texte economice, beletristice, tehnice ş.a.).

Concomitent, există o lege specială, Legea nr. 178/1997 pentru autorizarea şi plata interpreţilor şi traducătorilor folosiţi de Consiliul Superior al Magistraturii, de Ministerul Justiţiei, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Parchetul Naţional Anticorupţie, de organele de urmărire penală, de instanţele judecătoreşti, de birourile notarilor publici, de avocaţi şi de executori judecătoreşti. Această autorizare vizează strict activităţile de traducere de înscrisuri şi de interpretariat juridic şi se adresează în mod explicit şi exclusiv persoanelor fizice, conform art. 2: “Activitatea de interpret si/sau de traducator pentru instantele judecatoresti, parchetele de pe langa instantele judecatoresti, organele de cercetare penala, birourile notarilor publici, avocati si pentru Ministerul Justitiei se efectueaza de persoane atestate in profesie si autorizate de Ministerul Justitiei.” Regulamentul de punere în aplicare a Legii nr. 178/1997, la art. 9 menţionează: “Selectarea interpretilor si a traducatorilor se face de catre beneficiarii prestatiei, numai dintre persoanele autorizate in acest scop si inregistrate la tribunale.”

Nu trebuie neglijate nici prevederile specifice din Legea nr. 36/1995, a notarilor publici şi a activităţii notariale, care reglementează în mod explicit activitatea de traduceri autorizate ca parte componentă a activităţii notariale, confer mai cu seamă art. 14: “Notarul public sau notarii publici asociaţi, titulari ai unui birou, pot angaja notari stagiari, traducatori, alt personal de specialitate, precum şi personal administrativ şi de serviciu”, art. 94: “Pentru efectuarea traducerii, dacă aceasta nu este facută de notarul public autorizat în acest scop, traducatorul atestat potrivit legii, care a întocmit traducerea, va semna formula de certificare a acesteia, iar notarul va legaliza semnatura traducătorului. Legalizarea semnăturii traducătorului se poate face şi după specimenul de semnatură depus la biroul notarului public.

Daca înscrisul se traduce din limba romana într-o limba straina sau dintr-o limba străină în altă limbă străină, atât certificarea traducerii, cât şi legalizarea semnăturii traducătorului de către notarul public se vor face şi în limba străină în care se face traducerea.” După cum se ştie, regimul birourilor notarilor publici nu este reglementat prin Legea nr. 31/1990 privind societăţile comerciale.

După cum desigur ştiţi, profesia de traducător face parte din grupa profesiilor liberale, şi este menţionată implicit la alin. 3, art. 46 al Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal (Constituie venituri din profesii libere veniturile obtinute din exercitarea profesiilor medicale, de avocat, notar, auditor financiar, consultant fiscal, expert contabil, contabil autorizat, consultant de plasament în valori mobiliare, arhitect sau a altor profesii reglementate, desfasurate în mod independent, în conditiile legii.) şi explicit într-o enumerare mai generoasă în Normele metodologice, Cap. II. Venituri din activităţi independente, pct. 47 (Sunt considerate venituri din profesii libere veniturile obtinute din prestari de servicii cu caracter profesional, desfasurate in mod individual sau in diverse forme de asociere, in domeniile stiintific, literar, artistic, educativ, si altele, de catre: medici, avocati, notari publici, executori judecatoresti, experti tehnici si contabili, contabili autorizati, consultanti de plasament in valori mobiliare, auditori financiari, consultanti fiscali, arhitecti, traducatori, sportivi, precum si alte persoane fizice cu profesii reglementate.)

Acestea fiind spuse, vă rog să aveţi amabilitatea să-mi lămuriţi cadrul legal în temeiul căruia o Societate cu Răspundere Limitată sau orice altă entitate juridică, alta decât cele enumerate explicit de Legea nr. 178/1997, poate să colaboreze cu o persoană fizică autorizată de Ministerul Justiţiei şi Libertăţilor Cetăţeneşti în vederea săvârşirii unor fapte de felul următor: S.R.L.-ul contactează 1, 2, ... n astfel de traducători autorizaţi în baza Legii 178/1997 cărora le promite să le furnizeze comenzi pentru traduceri de înscrisuri. Concomitent, S.R.L.-ul afişează o reclamă pe care scrie un mesaj de tipul “S.C. XXX S.R.L. – Traduceri autorizate, legalizare notarială, apostila de la Haga”. Menţionez, deşi este evident, că Ministerul Justiţiei şi Libertăţilor Cetăţeneşti nu a eliberat niciodată nicio autorizaţie pe numele niciunei persoane juridice, dat fiind textul legii speciale care nu permite şi nici nu a permis vreodată acest lucru, în niciuna din versiunile sale. Clientul solicită efectuarea traducerii fiind convins că se adresează direct unui profesionist. Administratorul firmei nu dezvăluie că este un intermediar, şi o transmite mai departe la traducător, nu înainte de a preleva un comision din preţul pretins beneficiarului (30%, până la 70%). Ulterior, clientul primeşte traducerea legalizată, iar S.R.L.-ul eliberează factură în nume propriu, ca şi cum ar fi executat în mod direct traducerea, sau ca şi cum ar fi vorba despre o marfă cumpărată şi vândută mai departe, împreună cu un adaos comercial.

Vă rog să-mi spuneţi care este deci temeiul legal al acestei colaborări, care este exact tipul de relaţie de muncă între traducătorul autorizat de Ministerul Justiţiei şi Libertăţilor Cetăţeneşti şi S.R.L.-ul înregistrat la Registrul Comerţului. În cazul în care există posibilitatea ca cele două părţi să semneze un contract de prestări servicii, vă rog să-mi trimiteţi un astfel de contract în alb, care să permită traducătorului să vândă un serviciu necomercial, iar S.R.L.-ului să transforme în act de comerţ acest serviciu public.

De asemenea, în situaţia în care un traducător autorizat de Ministerul Justiţiei şi Libertăţilor Cetăţeneşti poate fi angajat cu contract de muncă (pe termen nedeterminat, sau determinat, cu normă întreagă sau fracţiune de normă), vă rog să-mi puneţi la dispoziţie un astfel de contract în alb, care să permită angajatorului să-şi subordoneze un specialist autorizat în baza unei legi speciale. Cu certitudine, dacă un S.R.L. poate angaja un avocat (altfel decât prin obişnuitul contract de asistenţă avocaţială), un medic, un antrenor sportiv, în vederea obţinerii de profit de pe urma activităţii acestora, atunci ar putea angaja şi un traducător.

În măsura în care ceea ce vă cer este imposibil de furnizat, altfel spus un S.R.L. nu poate încheia cu un traducător autorizat de Ministerul Justiţiei şi Libertăţilor Cetăţeneşti nici un contract de prestări-servicii al cărui obiect să fie comenzi ipotetice în momentul semnării lui, nici un contract individual de muncă, la fel cum niciuna dintre profesiile liberale nu-şi poate presta activitatea în cadrul unei entităţi comerciale, vă rog să-mi spuneţi cine are autoritatea de control în cazul unei plângeri care să furnizeze o listă de S.R.L.-uri campioane la astfel de practici abuzive.

aici, azi Semnătura [caligrafie grupa mare]

Noua mea strategie în chatul cu autorităţile, este să le explic: iată, aceasta este ciuperca, formată din picioruş, guleraş, pălărioară roşie focoasă şi punctuleţe albe deasupra. Vă rog să-mi spuneţi dacă nu cumva este Amanita muscaria, eu nu ştiu, voi sunteţi experţii :-)

Vaaaai, cei greu vor trece urmatoarele 30 de zileeee :-)